Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Gheorghe Opreanu din Târnăveni sub persecuţia comunistă

Părintele Gheorghe Opreanu din Târnăveni sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 04 Sep, 2015

S‑a născut la 6 octombrie 1891 în familia unor oameni simpli, agricultori, din localitatea Laslăul Mare, judeţul Târnava mică. După şcoala primară (1902) şi primele patru clase secundare (1907) făcute la Dumbrăveni, tânărul Opreanu a urmat Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1911), apoi Institutul teologic‑pedagogic din Sibiu (1914). Un an mai târziu a primit darul preoţiei pe seama parohiei Suplac‑Laslăul Mare. În vremea Marelui Război a fost preot militar cu gradul de căpitan în armata austro‑ungară. Cu toate acestea, a susţinut mult realizarea Marii Unirii, iar în aprilie 1919 a fost printre soldaţii români care au luptat împotriva bandelor bolşevice conduse de Bela Khun. În 1921 a primit în slujire parohia „Sfântul Nicolae” din Cuştelnic, de lângă Târnăveni. Totodată, tânărul preot Opreanu avea misiunea de a organiza o filie în Târnăveni. În oraşul de pe Târnava Mică, preotul Opreanu a susţinut o lucrare misionară amplă, inclusiv prin ridicarea bisericii „Sfântul Gheorghe”. O altă biserică a ridicat în parohia Cuştelnic. Pentru zelul său pastoral‑misionar, în 1927 este numit protopop de Târnăveni, funcţie pe care o va deţine, cu o întrerupere, până în 1949. De altfel, vocaţia sa misionară îi va fi recunoscută de episcopul Nicolae Ivan, atunci când între 1929‑1932 l‑a numit misionar episcopal la Cluj.

Deoarece era unul dintre intelectualii cei mai respectaţi din zona Târnăvenilor, după 1945, părintele Gheorghe Opreanu a intrat în vizorul organelor de represiune comuniste. Motivul principal pentru care autorităţile comuniste aveau să exercite presiuni la adresa sa era binecunoscuta aderenţă la Partidul Naţional Liberal din perioada interbelică. Atunci când susţinuse opera pastoral‑misionar din zona Târnăvenilor, preotul Opreanu avusese sprijinul acestui partid politic, cunoscut în epocă pentru aportul său la reînvierea culturală şi politică a românismului în Ardealul redobândit, mai ales prin Biserică. Astfel, la presiunile autorităţilor, în 1949 pierde funcţia de protopop de Târnăveni. Mai apoi, în septembrie 1950, un număr de 29 clerici ortodocşi din zona Târnavei, cunoscuţi de Securitate cu „activitate ostilă şi manifestări duşmănoase contra statului”, erau „prelucraţi” la ordinul şefului Direcţiei regionale de Securitate, Gheorghe Crăciun. Printre preoţii vizaţi figura şi numele părintelui Gheorghe Oprean.

Conform unui raport către Direcţia Generală a Securităţii, Crăciun arăta cum „toţi şi‑au luat angajamentul de a nu mai avea manifestări ostile şi de a colabora cu organele administrative din parohiile respective. Fiind ţinuţi în supraveghere s‑a constatat totuşi, că unii dintre ei mai continuă să lanseze diferite zvonuri sau să aibă manifestări contra regimului”. Astfel, „s‑au luat măsuri ca acestora să li se strângă material compromiţător”. Ce presupunea activitate ostilă? Predicile ţinute de aceşti preoţi şi semnalate Securităţii influenţau credincioşii împotriva regimului. De pildă, în februarie 1950, făcând referire la cei care participă la acţiunile politice ale regimului, părintele Opreanu spunea: „Această lume păcătoasă, în loc să meargă la adunările de partid sau la sindicate, mai bine ar veni la biserică să‑şi spele sufletele care li s‑au înnegrit”. În consecinţă, în timpul valului de arestări declanşat în anul 1952, în ziua de 15 aprilie, părintele Opreanu a fost arestat. A fost anchetat sumar la Securitatea din Târgu Mureş, apoi la Braşov. Pentru trecutul său, părintele a primit o detenţie administrativă de 24 luni în colonie de muncă. A cunoscut închisorile de la Târgu Mureş (mai 1952), Braşov, centrul de triere Bucureşti (iulie 1952), apoi colonia de muncă de la Galeş (din ianuarie 1953). A fost eliberat la 30 mai 1953 din colonia Galeş.