Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Psihologie Cum tolerăm stresul

Cum tolerăm stresul

Data: 15 Mai, 2020

Termenul „stres” a devenit foarte folosit în societatea noastră și desenează aproape orice situație, justificată sau nu, care ne provoacă emoțional, fizic sau mintal. Stresul este, de fapt, reacția organismului la un stimul din mediu, un stimul extern și incontrolabil care depășește capacitatea noastră de a-l gestiona și rezolva.

Organismul uman secretă hormoni specifici de stres, adre­nalina și cortizolul, care ne ajută să ne mobilizăm și să depășim situația problematică. Răspunsurile la stres pot avea valență pozitivă sau negativă, sunt implicate modificări fiziologice relaționate cu nivelul experienței subiective, iar răspunsurile comportamentale sunt foarte rapide. Pentru a avea reacții adecvate este necesar să înțelegem ce sunt emoțiile și care este rolul lor.

Emoțiile sunt informații pe care le primim de la creier și rolul lor este de a ne ajuta să supraviețuim, să facem față provocărilor, să luăm decizii adecvate, să ne mobilizăm. Există emoții primare, experimentate de fiecare individ, indiferent de cultură (bucuria, surpriza, tris­tețea, dezgustul) și emoții secun­dare, aici este inclusă o paletă largă de emoții, care diferă de la individ la individ: dezamăgirea, frustrarea, încântarea etc. Reglarea emoțiilor este o componentă importantă în managementul cali­tății vieții, iar acest fapt este influ­ențat de vulne­rabilitățile biologice, mediul de proveniență, abilitățile și resursele disponibile.

Un răspuns adaptativ la stres presupune procesarea adecvată a informației, favorizează înțelegerea intențiilor celorlalți, facilitează decizia și motivează comportamente adecvate și acceptate social. Un răspuns dezadaptativ la stres este disproporționat sub raportul de intensitate și frecvență, distorsionează cogniția și comportamentul.

Stresul are o legătură directă cu ceea ce simțim, iar unul dintre cele mai cunoscute modele ale procesului reglării emoționale este descris de Gross (2014) și acesta face referire la faptul că modularea emoțiilor pe care le are o persoană, a felului în care acestea sunt trăite și exprimate are un rol crucial în răspunsul adaptativ sau dezadaptativ la stres. În modelul propus de Gross există următoarele componente: situație (selectată cu ajutorul modificării atenției), atenție (alocarea atenției), evaluare (modificarea cognitivă) și răspuns (modularea răspunsului).

Linehan (2015) vorbește despre deprinderile necesare pentru a tolera stresul, între care: observarea și etichetarea emoțiilor, schimbarea răspunsurilor emoționale (verificarea faptelor, rolul gândurilor în reacțiile avute, exagerarea, gândirea absolutistă), deprinderi de rezolvare a problemelor, grija față de minte prin grija față de corp (somn la ore adecvate, o dietă echilibrată, exerciții fizice), crearea de experiențe emoționale pozitive (angajarea în activități care îți aduc plăcere/satisfacție în fiecare zi).

Tehnica STOP

Pentru reducerea sau blocarea comportamentelor problematice, ca urmare a expunerii la situații stresante, se folosește tehnica STOP, alcătuită dintr-o serie de abilități care ne ajută să trecem mai ușor peste situații dificile.

S înseamnă Stop, oprește-te și analizează situația în care te afli. Nu acționa haotic sau dezorganizat, deoarece pentru a fi eficient în demersul tău este necesar să iei în considerare particularitățile situației și opțiunile pe care le ai.

T înseamnă Take a step back (fă un pas în spate), acțiune care are rolul de a te ajuta să dezactivezi parțial toată încărcătura emoțio­nală pe care o resimți și de a te uita la situație cu o doză de obiectivitate, astfel încât să poți lua cea mai bună decizie.

O înseamnă Observe (observă) și această etapă te pune în situația de a-ți observa opțiunile. Desigur, etapa de observație se referă la atenția față de ce simți, componentă care ne oferă informații importante legate de cât de confortabili suntem cu un anumit mod de a acționa sau nu.

P înseamnă Proceed mindfully (acționeză conștient).

După ce ai parcurs toate etapele de mai sus, ia o decizie conștientă și acționează în consecință, apoi asumă-ți consecințele și rezultatele. Tehnica STOP are avantajul de a nu te lăsa să acționezi haotic, fără a-ți analiza opțiunile. Este simplă și poate fi folosită într-o gamă largă de situații.

(Alina Rotaru)