Coslada este un municipiu din Spania, situat la est de Madrid. Aici locuiesc 16.000 de români. Ar putea numai ei singuri să alcătuiască un orăşel. Dintre aceştia, câteva mii sunt ortodocşi, care formează una dintre comunităţile române de pe pământ hispanic întemeiate imediat după anii â90. Pentru oficierea slujbelor religioase, la început s-au adunat într-una din bisericile oferite de oficialităţile municipiului, iar mai apoi românii au reuşit să obţină o locaţie unde şi-au amenajat un spaţiu propriu, în care să se poată ruga. Activitatea pe care părintele George Cimpoca de la parohia „Sfântul Nectarie Taumaturgul“ din Coslada o desfăşoară de doi ani împreună cu enoriaşii săi este una care merită cunoscută, reprezentând un model de pastoraţie a românilor aflaţi în străinătate.
Spania, cu denumirea oficială Regatul Spaniei, este o ţară mediteraneană cu o lungă tradiţie istorică şi culturală. Pentru vechii greci, reprezenta tărâmul unde creşteau merele de aur ale lui Hercule; pentru arabi, era întruchiparea raiului pe pământ, pentru mulţi scriitori era o arenă în care istoria oscila între fapte eroice şi tragedie. Spania a fost şi a rămas în ochii necunoscătorilor o ţară misterioasă. Cei mai cunoscuţi spanioli în întreaga lume sunt personaje fictive: Don Juan, Don Quijote şi Carmen. Fiestele, adică sărbătorile spaniole, sunt seducătoare, nu doar pentru caracterul lor exuberant, cât mai ales pentru exotismul lor cu influenţe din afara Europei.
Dintre toate aspectele pe care Spania le oferă astăzi, cel mai izbitor este „noua Spanie“, democratică, membră ambiţioasă a Uniunii Europene, o Spanie care doar în câteva decenii a devenit o importantă scenă de desfăşurare a evenimentelor istorice mondiale şi o mare consumatoare de informaţie şi cultură, ceea ce o face şi mai atractivă.
Bunăstarea economică, oferta foarte generoasă de locuri de muncă au atras şi atrag în continuare o bogată şi variată mână de lucru, în ciuda crizei economice mondiale, în special din ţările în curs de dezvoltare, printre ele un loc fruntaş ocupându-l ţara noastră. Aşa se face că în mai toate zonele Spaniei poţi auzi vorbindu-se la tot pasul româneşte, în mai toate perimetrele economice sunt angajaţi români, preferaţi multora pentru felul în care îşi fac treaba.
Încet-încet s-au constituit comunităţi întregi de români care au solicitat, de multe ori imperios, un preot, un îndrumător sufletesc, aşa încât astăzi există înfiinţate peste 40 de parohii ortodoxe române în Spania şi alte câteva în Portugalia, ţară vecină, cu preoţi parohi sau slujitori care încearcă, cu mijloacele pe care diaspora le pune la dispoziţie, să răspundă nevoilor spirituale ale emigranţilor.
Din 2007, comunitatea românească din Coslada are preot permanent
Aşa se face că pentru comunitatea românilor stabiliţi temporar sau definitiv în Coslada, care numără peste 16.000 de români (foarte „amestecaţi“ din punct de vedere confesional, din care doar câteva mii sunt ortodocşi, marea majoritate aparţinând cultelor neoprotestante), a fost numit ca preot paroh, în baza unui concurs, de către Înalt Preasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, începând cu data de 1 iunie 2007, părintele iconom stavrofor George-Ovidiu Cimpoca, până la acea dată consilier social-misionar în cadrul Episcopiei Dunării de Jos şi paroh al parohiei „Schimbarea la Faţă“ din municipiul Galaţi.
Cât priveşte prezenţa bisericii ortodoxe în această localitate, ea se datorează solicitării credincioşilor ortodocşi români imigranţi pentru a avea un preot slujitor pentru nevoile lor spirituale. Încercări de numire a altor slujitori au mai existat, însă ele nu s-au fructificat. Să spunem că, deşi este una dintre cele cele mai vechi comunităţi de români, poate cea mai veche, timp de 17 ani nu a avut preot permanent.
Ocrotitorul spiritual al parohiei este Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul, cu pomenirea la 9 noiembrie a fiecărui an.
Încă de la întemeierea ei, comunitatea parohială s-a întrunit şi şi-a desfăşurat activităţile liturgice, catehetice, misionare şi culturale într-un spaţiu din imobilul parohiei catolice „Santa Cruz“, situată în Coslada, pe Calle Chile. Pentru început, spaţiul din biserica catolică „Santa Cruz“ a fost extraordinar de util, pentru că a permis românilor să se constituie şi să se închege ca o comunitate, încât astăzi să fie în măsură să îşi susţină singură activităţile.Însă, în timp, numărul credincioşilor coslădeni a crescut în privinţa frecvenţei la biserică, astfel încât s-a impus identificarea unui nou spaţiu, care să corespundă cât de cât nevoilor noastre liturgice şi misionare. Acest aspect reprezintă o grijă în plus, întrucât orice spaţiu închiriat presupune cheltuieli lunare costisitoare, care nu se pot susţine decât prin efortul credincioşilor.
„Mărturisim cu viaţa proprie credinţa noastră“
„Ne bucurăm şi mulţumim că Dumnezeu a rânduit să ne întâlnim şi să ne rugăm acum într-un spaţiu nou, care este mult mai generos, mai larg, exact de ceea ce avem nevoie în acest moment, până când se va găsi ceva mai bun, spune părintele Cimpoca. Adaptarea, înfrumuseţarea şi înzestrarea noului loc de slujire a fost posibilă cu sprijinul credincioşilor care ne-au fost aproape încă de la constituirea parohiei (şi aici îi cuprind pe toţi care au investit atât resurse materiale, cât şi umane), dar în special al familiei Florin şi Mirela Amăriucăi din Iaşi, stabiliţi de mult timp în Spania. Nu putem să nu amintim de susţinerea de care ne-am bucurat de la început din partea Primăriei Coslada, respectiv a domnului primar Ángel Viveros Gutiérrez, dar mai ales a domnului Agustín González Plasencia, director al Departamentului de emigraţie.
Intenţia noastră este, evident, de a obţine, cu sprijinul autorităţilor locale, un teren pe care să putem ridica Sfântului Nectarie o biserică, după tradiţia noastră ortodoxă. Până atunci, trebuie să avem rugăciune şi răbdare“, a spus părintele paroh.
Românii din Coslada, mulţi dintre ei stabiliţi aici imediat după 1990, provin din diverse zone ale ţării, în special din Alexandria, Teleorman, din zona Olteniei, a Moldovei, şi un număr restrâns de ardeleni. Marea majoritate vine din mediul rural, cu obiceiuri şi tradiţii specifice zonelor din care provin. Cât priveşte ocupaţiile lor, acestea sunt în special în domeniul construcţiilor, dacă ne referim la bărbaţi, şi lucrul în case (menaj), dacă ne referim la femei. În noul context creat de criză, mulţi români urmează cursuri de reorientare profesională, în speranţa că vor găsi ceva mai potrivit pentru aşteptările lor. Sunt şi români „împliniţi“ profesional, de la medici, profesori, directori de firmă, preşedinţi de asociaţii etc.
„Misiunea printre românii de aici înseamnă a fi martor, cu viaţa proprie, a credinţei pe care o porţi în inimă. Misiunea noastră aici înseamnă a promova binele, viaţa, dreptatea şi valorile creştine. Înseamnă a lupta împotriva oricărei forme de rău din noi şi din afara noastră. Cu răbdare şi perseverenţă, învingând chiar şi riscul de a ne compromite imaginea. Evanghelia, misiunea ne provoacă mereu. Nu putem sta niciodată neutri sau calzi. O credinţă concretă în faţa lumii provoacă şi nu lasă în pace pe cel care trăieşte «adormit». Ea denunţă toate realităţile şi atitudinile care nu sunt umane. Cu orice preţ. Misiune înseamnă a fi profeţi în confruntările cu nedreptatea lumii“, adaugă parohul românilor din Coslada.
Coslada, atestată documentar din secolul al VI-lea
Municipiul Coslada este situat geografic în estul Comunităţii de Madrid (formată din 179 de localităţi şi cu o populaţie imigrantă de peste 950.000 de persoane, provenite din 168 de ţări). Este un oraş întins pe 12 km2, cu o populaţie de peste 90.000 de locuitori, situat în zona unei mari câmpii, de pe valea râului Jarama, întins pe malul său drept, la 10 minute de Madrid şi de Aeroportul Internaţional Barajas.
Cu privire la originea Cosladei, există numeroase interpretări. Este probabil să fie fundată de către romani, având în vedere semnificaţia etimologică a cuvântului Coslada: cos - piatră, dur şi late - abundent, extins.
Prima atestare documentară datează din secolul al VI-lea, fiind posterioară atestării oraşului Toledo. Din anul 713, când trupele lui Tarik au ajuns pe aceste tărâmuri urmărindu-i pe vizigoţii şi evreii care fugeau, după ce Toledo fusese cucerit, pentru a se refugia în Alcalá de Henares, şi până în 1083, pe vremea lui Alfonso al VI-lea, nu există informaţii despre Coslada.
În anul 1700, Coslada avea deja primărie proprie, dar nu se păstrează nici un document din cauza incendiului provocat de trupele austriece ale generalului Conde Starhenberg în retragerea lor din faţa armatei franco-spaniole, după înfrângerea din bătălia de la Villaviciosa, din 10 decembrie 1710. De asemenea, a fost arsă şi distrusă mare parte din localitate. Acest declin continuă în anul 1785; în Coslada mai locuiau doar 64 de persoane, formând 6 familii.
Începând cu secolul al XIX-lea, Coslada se dezvoltă. Ajunge să aibă 264 de locuitori în 1864, grupaţi în 66 de familii, pentru ca adevărata dezvoltare să se petreacă după 1950: 3.695 de locuitori în 1960, 13.412 locuitori în 1970, 33.434 de locuitori în 1975, 53.952 de locuitori în 1980.
Coslada are două sărbători locale: Fiestas Menores de San Isidro (Sărbătorile mici, de Sfântul Isidro), în data de 15 mai, şi Fiestas Mayores en honor de la Patrona de Coslada, Nuestra Seńora del Amor Hermoso (Sărbătorile mari, în cinstea protectoarei Cosladei, Maica Domnului a Frumoasei Iubiri), în al doilea sfârşit de săptămână al lunii iunie. Spre deosebire de alte localităţi ale Spaniei, Coslada s-a dezvoltat relativ recent, aşa se explică faptul că toate cele nouă biserici catolice sunt construcţii noi, ce nu dispun de spaţii mari care să poată fi oferite spre slujire.
„A sluji înseamnă a te dedica total celorlalţi“
Misiunea înseamnă slujire. Adică, nu a da ceea ce e la suprafaţă, în sens social, nu atitudinea paternalistă a celui care ajută fără a conduce spre o schimbare. „A sluji însemnă a ne dedica în mod total persoanelor, liberându-le şi ajutându-le să crească duhovniceşte. Înseamnă a cunoaşte şi asuma lucrurile juste pentru care luptă oamenii. Înseamnă a ne dedica în sprijinul lor. A ne dedica în mod total persoanelor, stându-le aproape. Dacă a se servi (în sensul de a se folosi) de alţii este principiul oricărei sclavii, a sluji pe alţii este principiul însuşi al eliberării. Când ai înţeles că eşti iubit de Dumnezeu, nu poţi face altceva decât să iubeşti“, afirmă părintele paroh din Coslada.
„Aceasta încercăm să facem aici. Eu, ca preot, sprijinit de familie din această perspectivă, mi-am conceput misiunea în comunitatea din Coslada. În concordanţă cu aceste principii ne-am structurat strategia misionară.“ Între activităţile pe care comunitatea a reuşit să le desfăşoare, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Timotei al Spaniei şi Portugaliei, se numără: organizarea de seri duhovniceşti, cu vizionarea de filme documentare şi artistice pe teme duhovniceşti, aghiografice şi biblice (ex.: Pe urmele Sfântului Nectarie în Eghina, Ne vorbeşte părintele Cleopa, Cuvinte duhovniceşti de la părinţii Arsenie Papacioc, Teofil Părăian, Rafail Noica, Viaţa Sfântului Dimitrie, Viaţa Sfântului Gheorghe, Călătorie în Ţara Sfântă); organizarea conferinţei Să mărturisim Ortodoxia, gândind şi trăind frumos!, cu participarea părintelui arhimandrit Teofil Părăian şi a părintelui Ilarion Urs de la Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), precum şi a expoziţiei de fotografie Coslada - Ortodoxia românească în imagini.
Comunitatea românească s-a implicat şi în: campania anti-avort - Avortul - soluţie de moment, consecinţe de durată, Avortul - rana de moarte a iubirii, Avortul înseamnă ucidere, ocazie cu care s-au împărţit peste 4.000 de pliante tematice; campania de donare de sânge: Dă o şansă vieţii!, având ca partener Crucea Roşie - Spania, în urma căreia au devenit donatori permanenţi zeci de credincioşi ai parohiei; participarea la întruniri pe teme privind promovarea luptei antidrog în rândul tinerilor emigranţi şi a violenţei domestice, precum şi susţinerea programului Coslada limpia, toate organizate de Departamentul de emigraţie al Primăriei Coslada, în colaborare cu diverse ONG-uri; susţinerea de cuvinte de învăţătură şi cateheze pe aceste teme sociale şi pe alte teme de actualitate, organizarea de festivităţi pentru copii cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului şi a Naşterii Domnului, organizarea de activităţi pentru doamnele din parohie, cu ocazia Bunei Vestiri şi a Duminicii Mironosi-ţe-lor - sunt câteva dintre proiectele în care au fost implicaţi românii ortodocşi.
De asemenea, au fost organizate activităţi culturale, precum lansarea cărţii Spania - Trei milenii de istorie a cunoscutului autor Antonio Domínguez Ortiz, în traducerea domnului Gheorghe Vinţan, a spectacolului de colinde Deschide uşa, creştine!, cu participarea domnului Ştefan Hruşcă.
Pentru nevoile misionare ale credincioşilor au fost întocmite: o foaie parohială lunară, numită Lumina din Cuvânt, care a apărut doar în două numere; Buletinul parohial săptămânal, aflat la a 36-a apariţie; pliante în limbile română şi spaniolă despre: Taina Sfântului Botez, Taina Sfintei Cununii, Sfânta Taină a Spovedaniei, Îndrumarul de spovedanie, parastas, sfeştanie, în care, pe lângă aspectele privind semnificaţia tainei, au fost inserate şi aspectele practice; un pliant de prezentare a parohiei în limbile română şi spaniolă; broşura de prezentare a Bisericii Ortodoxe - Biserica Ortodoxă, câteva aspecte ale creştinismului bizantin.
În pregătire pentru acest an se află tipărirea unei broşuri cu viaţa şi acatistul Sfântului Nectarie, ediţie bilingvă româno-spaniolă, precum şi a unei broşuri de prezentare a vieţii parohiale, tot ediţie bilingvă.
Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, locul unde se păstrează identitatea românească
Un proiect care funcţionează de acum un an este Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“, care în acest moment numără 40 de copii, grupaţi pe trei categorii de vârstă. Coordonatorul şcolii parohiale este doamna preoteasă, profesoara Gina Cimpoca, sprijinită de doamna Romana Rădulescu, profesor universitar. Şcoala are program în fiecare sâmbătă, iar în cadrul orelor de curs se predau cunoştinţelor elementare de catehism, limba şi literatura română, istoria românilor şi geografia României. Anual, cel mai silitor absolvent primeşte o bursă de 500 de euro, iar primii trei din fiecare grupă beneficiază de tabără gratuită. Printre activităţile extraşcolare sunt organizate excursii, participări la diverse activităţi comunitare şi parohiale.
Parohia din Coslada este înfrăţită duhovniceşte cu parohia „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ din Girona (Spania), care îl are ca paroh pe părintele Mihai Solomon, un distins preot al eparhiei, iubitor şi apărător al valorilor Ortodoxiei, alături de distinsa sa familie, precum şi cu parohia „Acoperământul Maicii Domnului“ din Toledo (Spania), care îl are ca paroh pe părintele Florin Voinea.
Relaţii deosebite există şi cu parohia greacă „Sf. Apostol Andrei“ din Madrid, unde se află şi sediul Mitropolitului grec de Spania şi Portugalia, Înalt Preasfinţitul Policarp, un prieten al comunităţii.
„Să nu uităm că parohia noastră este una foarte tânără, dar cu oameni credincioşi, mulţumită cărora s-au putut împlini toate cele pe care le-am pomenit şi pentru care am un mare cuvânt de gratitudine. Nimic nu se poate face însă fără ajutorul lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui. Noi nu facem altceva decât să ne străduim să păstrăm credinţa şi să dăm o mărturie cât se poate de autentică asupra identităţii noastre de români, creştini şi ortodocşi“, mărturiseşte părintele Cimpoca.
