Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cum să întreţinem funcţionalitatea memoriei
Memoria, ca şi muşchii, dacă nu este folosită, se pierde. Pentru a menţine o bună funcţionare a creierului este importantă folosirea regulată a funcţiei gândirii, a memoriei. Un creier activ funcţionează mai bine decât un creier nefolosit.
Un creier activ analizează şi rezolvă problemele mai rapid şi este capabil să memoreze cu mai multă uşurinţă. Încercând să învăţăm lucruri noi, funcţionarea creierului nu ramâne fixată în rutina zilnică şi poate face faţă mai rapid diferitelor situaţii. Abilitatea de a ne aminti creşte atunci când ne exersăm memoria. Cu cât este stimulată mai mult activitatea creierului, cu atât creierul va fi în stare să proceseze şi să îşi amintească informaţiile. Memoria este considerată bună, atât timp cât persoana îşi aminteşte lucrurile importante şi îşi poate îndeplini sarcinile zilnice. Dacă o persoană sesizează că au apărut dificultăţi în a procesa informaţiile de bază, atunci este necesar să se prezinte la medic pentru evaluarea stării de sănătate. Apariţia unor tulburări de memorie poate fi un simptom precoce al unei boli severe, cum ar fi boala Alzheimer sau demenţa. Dacă această boală este diagnosticată din timp, tratamentul poate fi de un real folos. Pentru persoanele cu probleme de memorie este eficientă memorarea cu ajutorul rimelor (de exemplu, numele pot fi reţinute prin găsirea de cuvinte care să rimeze cu numele respective). Alimentaţia şi activitatea fizică au rol important în buna funcţionare a memoriei. Studii privind rolul diferitelor alimente au arătat că persoanele care consumă peşte prezintă o capacitate mai bună de a memora, deoarece peştele conţine acizi graşi polinesaturaţi, care joacă un rol important în dezvoltarea creierului. În plus, peştele conţine şi acizi graşi omega-3, care favorizează comunicarea dintre neuronii cerebrali, permiţând minţii să proceseze informaţiile mai rapid. Antioxidanţii şi vitaminele A, E şi C încetinesc acumularea de radicali liberi din creier, contribuind la menţinerea unei bune stări de funcţionare a creierului. Spanacul, morcovul, sucurile de fructe sunt surse de vitamina A, broccoli, roşiile, căpşunile, citricele sunt surse de vitamina C, uleiul vegetal, seminţele, nucile, germenii de grâu sunt surse de vitamina E. Cercetările privind efectele exerciţiilor fizice regulate au demonstrat că acestea au efecte favorabile prin scăderea tensiunii arteriale şi împiedicarea pierderii memoriei. Deci, efortul fizic zilnic, regulat, recomandat de ghidurile de prevenţie şi tratament a bolilor cardiovasculare, este benefic atât pentru sistemul cardiovascular, cât şi pentru activitatea cerebrală.