Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cum se manifestă zona zoster

Cum se manifestă zona zoster

Un articol de: Simona Alina Strugariu - 07 Iul, 2009

Zona sau herpesul zoster este o boală infecţioasă acută, imunizantă, cu contagiozitate scăzută, determinată de virusul varicelo-zosterian şi caracterizată clinic printr-o erupţie eritemato-veziculoasă în zona urechii, în porţiunea de la intrarea în conductul auditiv extern, însoţită de dureri puternice (otalgii).

Poate fi însoţită uneori de semne ale unei paralizii de nerv facial, modificări ale gustului, lacrimaţiei sau salivaţiei, precum şi de pierdere de auz sau ameţeli (vertij). De remarcat faptul că toate modificările sunt unilaterale.

Boala este determinată, după cum am menţionat, de virusul varicelo-zosterian, care rămâne cantonat în organism în stare latentă după o varicelă (vărsat de vânt) şi care se reactivează când imunitatea organismului este scăzută. Factorii care favorizează apariţia herpesului zoster sunt:

- frigul, oboseala;

- toxice: plumb, opiacee, săruri de aur;

- tratamente cu citostatice şi corticoizi;

- radioterapia;

- carenţe congenitale imunologice sau afecţiuni ce determină perturbări imunologice (scleroza în plăci, siringomielia);

- afecţiuni maligne: leucemii, neoplasme, limfosarcoame, Hodgkin. Herpes zoster este de patru ori mai frecvent la pacienţii cu cancer şi se întâlneşte la 9% din pacienţii cu boala Hodgkin;

- infecţii acute sau cronice, traumatisme.

Boala apare la toate vârstele, rar în copilărie şi frecvent la persoanele în vârstă, unde prezintă o gravitate deosebită.

Din punct de vedere clinic se descriu trei forme. Herpes zoster oticus - forma simplă. Incubaţia este 3-7 zile, iar debutul este variabil cu febră, astenie, cefalee, durere, uneori greţuri şi vărsături. Durerea este simptomul principal al bolii şi este intensă, ca o arsură, cu accentuări violente. Sediul durerii este la nivelul urechii şi poate iradia temporo-parietal, occipital sau faringian, determinând odinofagie (durere la înghiţit). Durerea durează 3-4 zile, este rezistentă la antalgicele uzuale, intensă şi cu o durată mai mare odată cu creşterea vârstei (la bătrâni).

Urmează perioada de stare, când îşi face apariţia erupţia (vezicule pe fondul unei iritaţii). Ea este limitată la nivelul unei anumite zone în funcţie de nervul afectat, cel mai frecvent la nivelul urechii externe. Veziculele se sparg, formându-se apoi cruste. Erupţia persistă 10-14 zile şi este însoţită de o inflamaţie a ganglionilor locali, durere şi hiperestezie (senzaţie de arsură la atingerea zonei afectate).

Herpes zoster oticus cu paralizie facială reprezintă 2-7% dintre paraliziile faciale. Paralizia este de tip periferic, de aceeaşi parte cu erupţia, şi poate apărea înainte, în timpul sau după instalarea erupţiei, este însoţită de durere intensă, iar recuperarea este mai dificilă decât în paraliziile faciale a frigore, 50% dintre cazuri rămânând cu sechele motorii faciale permanente.

La herpes zoster oticus cu paralizie de facial şi tulburări cohleo-vestibulare se adaugă, ca şi manifestări clinice, tulburări de auz (scăderea auzului pe aceeaşi parte, care poate persista şi după trecerea bolii şi care poate necesita, în funcţie de gravitate, protezare auditivă) şi tulburări vestibulare (sindrom vestibular periferic brusc instalat cu senzaţie de rotire a obiectelor în jur, greţuri şi vărsături). Aceste manifestări auditive şi vestibulare apar înainte, în timpul sau după instalarea erupţiei la nivelul tegumentului urechii.

Tratamentul este în funcţie de gravitate, efectuat ambulatoriu sau în spital, şi vizează măsuri locale (diverse preparate topice aplicate la nivelul tegumentului afectat) şi măsuri generale: antalgice, antivirale, corticosteroizi.