Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicționar medical

Dicționar medical

Data: 24 Mai 2008

- dispepsie: senzaţie de disconfort digestiv, care apare după masă. O dispepsie poate constitui simptomul unei boli organice: gastrită, tumoră, boală a intestinului subţire sau a colonului. În absenţa oricărei cauze organice, este un simptom de natură funcţională, al cărui mecanism este necunoscut. Dispepsia se traduce prin dureri abdominale, printr-o senzaţie de greutate, printr-o încetineală a digestiei. Tratamentul este cel al cauzei, atunci când aceasta este cunoscută. În cazul frecvent al dispepsiei funcţionale, un tratament simptomatic (pansamente gastrice, antispasmodice) este adesea decepţionant;

- displazie: displazia este un termen prin care sunt definite, în principiu, toate anomaliile de dezvoltare a unui ţesut, a unui organ sau a unei părţi dintr-un organ. Unele displazii observate la mucoasele genitale, digestive, respiratorii sau la sân sunt considerate ca stări precanceroase şi necesită, după caz, o supraveghere serioasă şi un tratament;

- dispnee: jenă respiratorie resimţită de către un bolnav, constatată sau nu de către medic. O dispnee poate fi de origine bronhopulmonară, otorinolaringologică, neurologică, metabolică sau cardiacă. Printre cauzele bronhopulmonare se găsesc afecţiunile bronşice (astm, bronşită cronică, prezenţa unui corp străin sau a unei tumori pe bronhii), tulburările pulmonare (edem acut, infecţie sau tumoră a plămânului, embolie pulmonară), anomalii ale pleurei (pleurezie, pneumotorax) sau ale cutiei toracice (scolioză gravă), jenând mişcările plămânului. Cauzele otorinolaringologice sunt mai ales laringitele la copil, tumori ale laringelui la adult. Cauzele neurologice sunt, în principal, coma şi unele boli ale sistemului nervos. Printre cauzele metabolice, poate fi vorba de o diminuare a oxigenării ţesuturilor, ca în cursul hemoragiilor. În sfârşit, dispneea traduce uneori o tulburare cardiacă, îndeosebi o insuficienţă cardiacă;

- disproteinemie: anomalie cantitativă sau calitativă a proteinelor din plasmă sanguină. Orice afecţiune caracterizată printr-o hiperproducţie de imunoglobuline;

- dissinergie: lipsa de coordonare a mişcărilor care stau la baza actelor complexe; este întâlnită frecvent în afecţiuni ale cerebelului. Sinonim: asinergism;

- distensie abdominală: creştere în volum a abdomenului. O distensie abdominală poate să nu fie decât o balonare, din cauza unei tulburări funcţionale, dar ea poate, de asemenea, să indice o ascită, o ocluzie intestinală sau o tumoră abdominală. Sarcina antrenează, la femei, o distensie abdominală naturală. Cauza distensiei trebuie cercetată printr-un examen clinic, o ecografie, uneori o radiografie sau o scanografie.