Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Dicţionar medical
- bucofaringian - referitor la gură şi faringe. Care aparţine buco-faringelui (gurii şi faringelui);
- bufeu de căldură - senzaţie de căldură subită şi trecătoare (care nu durează decât 1-2 minute), resimţită pe faţă, gât şi torace, însoţită de transpiraţii şi frisoane. Bufeurile de căldură constituie întotdeauna semnele unei modificări ale activităţii hormonale. Bufeurile sunt favorizate de emoţii şi de schimbările temperaturii exterioare. Apariţia lor este imprevizibilă şi incontrolabilă, iar intensitatea lor variabilă; - bufeu vasomotor - acces de înroşire a feţei. Poate fi consecinţa unei emoţii, a unui efort fizic, a unui factor alimentar (masă copioasă, condimente, crustacee, ingestie de alcool), a unui medicament (izoniazida, sulfamide antidiabetice, disulfiram, acid nicotinic), unei tumori (feocromocitom, tumoră pancreatică), unei boli endocrine (boala lui Basedow), unei migrene sau menopauzei. În acest ultim caz, flushul este denumit, în mod curent, bufeu de căldură. Sinonim: flush. - bulă - flictenă, leziune elementară la nivelul pielii, care conţine un lichid. În anatomie: proeminenţă osoasă rotundă. Spaţii aeriene cu pereţi fini, în interiorul plămânilor, care se lărgesc anormal şi permanent. Poate apărea congenital sau în emfizem. Prin ruperea lor în spatiul pleural, determină complicaţii; - bulă dermatologică - ridicătură cutanată rotundă, de mărime mare, umplută cu o serozitate care reţine sau nu sânge. Unele bule sunt provocate de agenţi fizici, precum frecarea (băşica), căldură (arsura), frigul (degerătura) sau prin contactul cu substanţe chimice caustice. Alte bule constituie expresia unor anomalii numite dermatoze buloase. Ele au origini variabile: fotodermatoza (sensibilitatea exagerată la lumină); toxidermia (reacţia alergică ce poate fi cauzată de numeroase medicamente, precum sulfamidele, barbituricele, aspirina). Impetigo, de origine bacteriană, poate lua la debutul sau aspectul unei bule, ca şi alte boli dermatologice: pemfigus vulgar, pemfigoida buloasă, dermatita herpetiformă. Bula se deosebeşte de veziculă, care e foarte mică, şi de pustulă, care conţine puroi. Este fragilă şi ruperea ei nu lasă decât o eroziune a pielii, acoperindu-se, eventual, de o crustă, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă. O bulă poate fi simptomul unei boli grave. Bolile buloase întinse au, uneori, o prognoză severă, ca de exemplu sindromul lui Lyell, care impune un tratament în reanimare. Tratamentul bulelor, foarte variabil, depinde de cauza lor. Sinonim: flictenă. - bulb rahidian - parte inferioară a encefalului, care constituie un centru nervos important. Bulbul rahidian este situat între protuberanţa inelară şi măduva spinării. Constituie sediul centrilor neurovegetativi extrem de importantţi. Bulbul rahidian conţine fasciculele piramidale, formate din nervii motori, care coboară ordinele primite de la creier spre măduvă, precum şi alte fascicule, care urcă informaţiile senzitive către diferite zone ale encefalului. În plus, bulbul are şi un rol activ, mulţumită prezenţei nucleilor (mici centri de comandă) mai multor nervi cranieni. Afectarea regiunii bulbare prin fractura primei vertebre cervicale reprezintă unul dintre cele mai grave traumatisme medulare, provocând o tetraplegie (paralizia tuturor celor patru membre). Vezi: sindrom bulbar.