Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Medicamentele falsificate: vindecă sau îmbolnăvesc?
Falsificarea medicamentelor devine din ce în ce mai alarmantă în întreaga lume, reprezentând o reală ameninţare pentru sănătate. Medicamentele falsificate (medicamentele contrafăcute) sunt produse care, în mod deliberat şi fraudulos, primesc identitatea unor medicamente folosite pentru tratamentul unor boli foarte larg răspândite. Nu numai medicamentele pot fi falsificate, ci şi unele dispozitive medicale foarte mult utilizate.
Ce conţin medicamentele falsificate? Cu toate că sunt similare, prin aspectul lor, cu produsele originale, medicamentele falsificate sunt produse care conţin cantităţi mult mai mici de substanţe active, comparativ cu medicamentul original, produse care au alte substanţe active decât ceea ce este menţionat pe eticheta medicamentului original sau sunt produse fără substanţe active (pot conţine făină, cerneală sau alte substanţe). Cele mai multe falsuri sunt printre antibiotice, urmate de corticosteroizi, analgezice şi alte grupuri de medicamente (androgeni, sedative-hipnotice, vitamine, antihipertensive, hipolipemiante, medicamente pentru slăbit, medicamente pentru tratamentul disfuncţiilor erectile, vaccinuri). Care sunt consecinţele utilizării de medicamente falsificate? În mod frecvent, aceste produse determină fie lipsa efectului terapeutic, fie apariţia efectelor toxice, deoarece conţin alte substanţe active. Totodată, creşte frecvenţa efectelor adverse, apărând în special reacţii de hipersensibilizare. În cazul antibioticelor, prezenţa unor cantităţi mai mici de antibiotic decât ceea ce este notat pe etichetă explică apariţia microorganismelor rezistente la antibiotice. Ce ne spun statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) despre medicamentele falsificate? Conform acestor statistici, India este principalul producător de medicamente falsificate (35% din producţia mondială), urmată de China şi alte ţări din Asia (29% din producţie), Nigeria (23%) şi Pakistan (13%). Este interesant de remarcat, de exemplu, că legislaţia din India permite producerea şi exportul medicamentelor falsificate, dar interzice comercializarea acestora in India. Statisticile OMS au estimat că un număr de 10% din medicamentele comercializate în lume sunt, de fapt, produse falsificate. În ţările dezvoltate, comercializarea de medicamente falsificate ajunge, probabil, la 1%. În ţările nedezvoltate, acest procent este mult mai mare, ajungând la valori de aproximativ 50%. Unul dintre experţii OMS susţine că devine mai profitabilă comercializarea medicamentelor falsificate decât comercializarea drogurilor. De unde pot fi procurate medicamentele falsificate? Reclamele foarte atrăgătoare de pe internet sunt principala sursă de creştere a numărului celor care cumpără, prin intermediul internetului, astfel de produse. Este de neînţeles de ce un număr atât de mare de persoane preferă să cumpere medicamente din surse ilegale, mai ales dacă ţinem seama că mai mult de jumătate din medicamentele care se cumpără prin intermediul internetului sunt falsificate, iar preţul nu diferă prea mult de al medicamentelor originale. Astfel, pacienţii sunt păcăliţi să cumpere substanţe nefolositoare, care pot întârzia vindecarea sau pot agrava boala respectivă. Este foarte dificil de deosebit un medicament falsificat de unul original, de aceea este recomandată procurarea medicamentelor doar din farmacii. * Dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicină de familie, membră AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)