Problemele provocate de bruxism, scrâșnitul dinților

Unul dintre efectele pandemiei ar putea fi și creșterea numărului de cazuri de bruxism, spun medicii stomatologi, o afecțiune care se manifestă prin încleștarea involuntară a maxilarelor și care apare de cele mai multe ori pe fond de stres. Există două tipuri de bruxism: de zi și de noapte. 

Bruxismul de zi este mai lesne de observat, pacientul reușind astfel să fie atent când apare și să limiteze scrâșnitul dinților. În cazul bruxismului nocturn, lucrurile sunt mai greu de ținut sub control și de conștientizat mai ales în cazul pacienților care dorm singuri. Un indiciu în cazul lor poate fi acela că se trezesc simțind o tensiune în mușchii masticatori, în zona feței și a gâtului, sau contracții în zona articulațiilor maxilarelor. În cazul celor care nu dorm singuri, este posibil ca cel/cea de lângă să semnaleze problema, deranjat de zgomotul produs de scrâșnetul dinților. „În cele mai multe cazuri, este un simptom al suferinței psihologice”, a explicat expertul în boli odontostomatologice, Luca Angelo Augusto Francetti, director al Clinicii de stomatologie Galeazzi și profesor la Universitatea din Milano, într-un interviu preluat de Mediafax.

De cele mai multe ori, bruxismul este descoperit abia atunci când pacientul merge la cabinetul stomatologic pentru controale de rutină, iar medicul observă că smalțul dinților este deteriorat. Această afecțiune este întâlnită inclusiv în cazul copiilor. Uneori pot să apară dureri la nivelul dinților, gingiilor sau mușchilor și articulațiilor maxilare.

Profesorul Francetti notează că există date care indică drept cauze factorii psiho-sociali: stresul, anxietatea, starea de spirit. La aceste cauze se adaugă şi consumul în exces de cafeină, alcool, fumatul sau consumul de droguri. Cauzele legate de o aliniere incorectă a dinților pe maxilare sunt mai puțin frecvente. 

Medicul stomatolog Alexander Holden, profesor asociat la Universitatea din Sydney (Australia), a vorbit şi el despre cauzele acestei afecţiuni pentru publicația The Conversation. Sunt pacienți care se plâng de dureri ale articulațiilor maxilare și mușchilor masticatori și prezintă semne evidente de uzură a smalțului dentar. Mulți dintre ei nu conștientizează că au o problemă cu scrâșnitul dinților și nici nu fac legătura cu existența unor factori de stres. Un loc de muncă nou, problemele familiale sau schimbarea modului nostru de viață, așa cum s-a întâmplat în perioada de pandemie, sunt experiențe care asupra multor oameni pot avea efectul unor factori de stres. 

Celor care au probleme cu scrâșnitul involuntar al dinților, profesorul australian le recomandă să nu mestece pentru perioade lungi de timp gumă de mestecat. Deși mulți stomatologi recomandă guma de mestecat fără zahăr pentru a reduce riscul de apariție a cariilor, în cazul persoanelor cu bruxism mestecatul îndelung poate provoca durere la nivelul maxilarelor. 

Este însă bine de știut că există remedii pentru această afecțiune. Având în vedere că are drept cauză principală o suferință de natură psihologică, prima recomandare este de a identifica și a elimina, pe cât posibil, sursele de stres. De asemenea, la indicația medicului stomatolog, cei care suferă de bruxism pot purta o gutieră dentară, asemănătoare celor pe care le poartă sportivii, precum pugiliștii, de exemplu. Aceste dispozitive dentare se poartă noaptea și au rolul de a preveni deteriorarea suprafeței dinților atunci când pacientul încleștează involuntar maxilarele. Ele se găsesc în farmacii, dar există riscul să nu se potrivească danturii pacientului, de aceea soluția optimă este o gutieră personalizată, confecționată într-un laborator de tehnică dentară, la indicația medicului stomatolog. (I. M.)