Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Grăsimile sunt foarte greu metabolizate de organism

Răspundem cititorilor: Grăsimile sunt foarte greu metabolizate de organism

Data: 27 Octombrie 2010

Cornelia E., Bucureşti: "Aş dori să ştiu în ce mod acţionează grăsimile asupra organismului şi ce boli ar putea declanşa consumul exagerat de mâncăruri grase?"

Prof. Constantin Milică: Mesele copioase cu cărnuri, slănini, afumături, mezeluri, conserve dau multă satisfacţie pe moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri măresc conţinutul de colesterol şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor boli grave ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. Iată de ce alimentaţia trebuie să fie normocalorică, chiar cu restricţii calorice bine echilibrate, cu condiţia să conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare. Un adult sănătos cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 de calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 de grame de proteine (300-400 de calorii), 300-400 de grame glucide (1.200-1.600 de calorii) şi 80-100 de grame lipide (700-800 de calorii). La acestea se adaugă 500-800 de grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă. Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.