Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Răspundem cititorilor: Nu consumaţi pâine neagră şi prăjituri de cofetărie, dacă aveţi ulcer gastric

Răspundem cititorilor: Nu consumaţi pâine neagră şi prăjituri de cofetărie, dacă aveţi ulcer gastric

Data: 22 Oct, 2010

Brânduşa M., Timişoara: "Ce alimente sunt interzise şi ce dietă trebuie urmată în ulcerul gastric?"

Prof. Constantin Milică: Pentru vindecarea ulcerelor gastrice, alimentaţia corectă are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmăreşte cruţarea mucoasei stomacului şi duodenului, cu rol de pansament gastric.

Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, şi necesită multă răbdare şi perseverenţă pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariţia durerilor după 6-7 luni.

Se pot consuma supe călduţe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume şi cartofi, grâu germinat, orez şi griş, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caş nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copţi sau fierţi în coajă care se zdrobesc şi se amestecă cu lapte acru şi morcov ras.

Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau viţel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbuşire sau sub formă de perişoare fierte la aburi. Se adaugă peşte alb, slab (ştiucă, şalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol.

Ca desert se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole, cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte.

Fructele recomandate sunt: mere şi pere (curăţate de coajă), prune, piersici, caise, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide. Ca băuturi se vor consuma apă minerală plată între mese şi sucuri de legume (uşor îndulcite) din morcov, sfeclă roşie, ţelină dată pe răzătoare, varză albă, spanac şi cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute înainte de mese.

Alimentele interzise sau cu restricţii sunt:

- fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, vânat, peşte gras prăjit;

- grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnaţi, afumături, conserve, peşte oceanic (sărat sau afumat);

- supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaş, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri şi omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiţi;

- brânzeturi frământate, grase, sărate şi afumate, kefir;

- zarzavaturi fibroase, aţoase şi cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi);

- condimente iuţi şi iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muştar, murături, oţeturi);

- pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, dulceaţă, marmeladă şi alte produse zaharoase, îngheţate;

- fructe tari (alune, nuci, migdale);

- ape minerale reci.