Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Tratamentul bolilor infecţioase de sezon

Tratamentul bolilor infecţioase de sezon

Un articol de: Vladdorin Bejan - 05 Feb, 2008

Schimbările bruşte de temperatură din ultima perioadă au determinat creşterea alarmantă a numărului de cazuri cu infecţii respiratorii de diferite tipuri, unităţile de primire urgenţe şi spitalele de specialitate confruntându-se cu o avalanşă de pacienţi. În aceste situaţii, recomandabil este repausul în casă, consumul de sucuri naturale, supe şi fructe şi, cel mai important, consultarea medicului pentru stabilirea diagnosticului exact.

Printre cele mai frecvente infecţii de sezon se numără traheobronşitele, pneumoniile, rinitele, amigdalitele, rinosinuzitele şi otitele, virozele respiratorii şi chiar gripele. În anumite cazuri, aceste infecţii de cauză microbiană sau virală sunt însoţite, şi de cele mai multe ori precedate, de acuze osteoarticulare importante, oboseală, subfebrilitate, lipsa poftei de mâncare. Persoana afectată reclamă dureri musculare generalizate, ca după o febră musculară de efort, dureri care se accentuează la palparea maselor musculare sau în timpul mişcării, care pot fi calmate cu frecţii puternice cu spirt sau oţet. Apar, totodată, dureri articulare, uneori mai vii la extremităţile membrelor, care împiedică funcţionalitatea acestora. Alteori, articulaţiile degetelor încep să se umfle, incomodând mersul sau prehensiunea.

Atunci când aceste semne generale sunt intense şi însoţite de semne zgomotoase de suferinţă ale organelor atinse, bolnavul trebuie să se adreseze prompt medicului şi să înceapă din timp tratamentul. Probleme mai mari apar atunci când intensitatea semnelor generale este mai mică şi când boala se instalează pe neobservate. În aceste situaţii, omul consideră că este o banală răceală sau reumatismul de care suferă în permanenţă, tratându-se cum crede de cuviinţă şi mascând astfel evoluţia chiar periculoasă a unei boli.

Ce măsuri se impun

Primele măsuri care trebuie luate în astfel de situaţii constau în repaus la pat, pentru a permite organismului să-şi regrupeze forţele, renunţarea la activităţile fizice intense, ca şi la eforturile intelectuale prelungite, rămânând mai mult în casă. De asemenea, alimentaţia trebuie să fie de cruţare, adică uşor de digerat. Se recomandă supe de legume şi zarzavaturi, mâncare gătită doar prin fierbere sau înăbuşire, fără grăsimi animale, proteinele fiind asigurate prin consumul de lapte, brânză de vaci, un ou la două zile, eventual de carne fiartă de vită sau pasăre. Este important consumul de sucuri naturale de fructe, compoturi şi ceaiuri fierbinţi de tei şi muşeţel, cam 1-2 litri pe zi.

Bolnavul poate să-şi pună comprese reci pe articulaţiile umflate şi dureroase, prişniţe la cap, frecţii generale cu spirt medicinal sau oţet îndoit cu apă. Nu se recomandă automedicaţia, în special administrarea de antibiotice, pentru că se maschează boala şi creşte rezistenţa microbilor, făcând antibioticele ineficiente şi alergizante.

În această perioadă, de repaus şi relaxare, se consultă medicul, în vederea stabilirii conduitei terapeutice şi apoi a celei de recuperare, ce va trebui respectată cu stricteţe.