Colindatul iordănitorilor din Muereasca de Sus

Sărbătorile de iarnă, începând cu Nașterea Dom­nului și încheind cu Botezul Domnului, au o semnificație aparte în mentalitatea populară a satului românesc. De-a lungul veacurilor, aceste sărbători au contribuit la transpunerea trăirilor religioa­se în variate și bogate obi­ceiuri populare, obiceiuri care au menirea de a chema pe fiecare om la bucuria duhovnicească a praznicelor și de a reuni comunitatea tradițională a satului de altădată. O astfel de trans­pu­nere religioasă tradițională este colindatul junilor sau al iordănitorilor „morișteni”, un patrimoniu viu al culturii populare din Muereasca de Sus, județul Vâlcea.

Colindatul iordănitorilor „morișteni” este un ritual vechi de Bobotează, păstrat cu strășnicie de locuitorii de pe malurile râului Moreasca (toponim ce provine de la morile de apă de odinioară, care a devenit cu timpul Muereasca, denumire consemnată în vechile acte domnești), așezare aflată în zona submontană a județului Vâlcea, între stațiunile Călimănești și Băile Olănești, pe drumul ce duce la Mănăstirea Frăsinei. Nici depopularea satelor, nici migrația nu au întrerupt sau cauzat pierderea acestui vechi obicei, fiindcă mulți dintre cei care au plecat de la casele părintești se întorc pe meleagurile natale pentru bucuria reîntregirii familiei și a comu­-nității tradiționale a satului.

Obiceiul de Botezul Domnului din Muereasca de Sus, cunoscut sub denumirea „Alegerea de june”, are o vechime de câteva secole, potrivit mărturiilor culese de etnologul Gheorghe Deaconu și prof. Gheorghe Tomescu, fiu al satului, de la Ion Mircea Cucu, june ales în anul 1945, cel mai bun cunoscător al obiceiului „moriștean”. Acest june a aflat de la Nicolae Drăgoescu, cântărețul bisericii din Muereasca de Sus, că împreună cu tatăl său, de asemenea cântăreț la aceeași biserică, „au găsit un Ceaslov din colecția de cărți bisericești a parohiei cu următoarea însemnare: «Junele Iordanului de la Bobotează», scrisă în limba greacă, prin anul 1540. Am căutat această carte în arhiva bisericii, dar am aflat că a fost preluată, împreună cu alte cărți vechi, de Muzeul Județean Vâlcea, intrând în colecția cărților de patrimoniu” (Gheorghe Tomescu și Gheorghe Deaconu, Sărbătoarea «Alegerea de june». Ritual și spectacol).

Scenariul ceremonial al obiceiului „moriștean” de Botezul Domnului cuprinde alegerea de june și colindatul în seara zilei de 6 ianuarie, respectiv ritualul de la biserică de Sfântul Ion și hora satului în ziua de 7 ianuarie. Prima secvență a ceremonialului se desfășoară la Căminul cultural, unde copii, tineri și adulți participă la obiceiul alegerii junelui dintre tinerii necăsătoriți, cu vârste cuprinse între 19 și 25 ani. „Unii dintre ei sunt aduși pe scenă pe brațe de alți tineri, cât și de cei care au fost aleși în anii precedenți. Primarul localității îi prezintă adunării, iar mulțimea votează prin ridicare de mână, dar și vocal: «E bun!» sau «Nu-i bun!», fără critici la adresa tânărului. Junele este ales după profilul moral, fără să se țină cont de starea economică și statutul social. Profilul lui este determinat de comportamentul social, dar și de legătura cu Biserica. Aceleași elemente sunt definitorii și în alegerea ajutorului de june și a casierului”, relatează Ion Murariu, fost june, ales în anul 1991.

Junele moșnenilor „morișteni”, explică etnologul Gheorghe Deaconu, moștenește „realitatea obștilor medievale sătești, autoguvernate printr-o autentică democrație țărănească și reprezintă o instituție creată de oamenii buni și bătrâni, exponenți ai bunei rânduieli a comunității tradiționale și dezvoltată de generații de păstrători și purtători ai tradiției. Funcționând după legile nescrise ale datinii, această instituție a cristalizat în timp un sistem de modele sociale, comportamentale, ceremoniale, culturale și poetice, având în centrul lor junele, în multiplele lui ipostaze și roluri: alesul comunității, lider al feciorilor, perfomer al tradiției, personaj ceremonial, vestitor augural și premarital, protagonist al sărbătorii, «erou» al poeziei colindelor, o entitate simbolică” (conform aceleiași lucrări).

După alegerea junelui, tinerii se împart în cete pentru colindat și, până noaptea târziu, colindă din casă în casă, dar, spre deosebire de alte locuri, unde oamenii sunt „iordăniți”, adică săltați pe brațe, membrii familiilor din Muereasca de Sus, în special fetele nemăritate, sunt luați în brațe și legănați într-un sens și în celălalt, ca într-un ritual de ocrotire, dar și premarital. Un element particular al colindatului junilor din Muereasca de Sus este numărul mare de tineri participanți, aproape 100, care, împreună cu cântarea viguroasă a colindelor („Supt umbriță la portiță” și cântecul de stea „O, pricină minunată!”), po­tențează amploarea și frumusețea ceremonialului tradițional. Însă, în pofida unicității obiceiului și îndemnurilor junilor bătrâni, tinerii nu mai poartă costumul național al locului.

Obiceiul colindatului junilor sau al iordănitorilor din Muereasca de Sus continuă în ziua de 7 ianuarie, când cetele de colindători participă la Sfânta Liturghie. „Cetele colindătorilor se întorc la biserica unde au fost botezați, participă la slujba de la biserică, iar după predica preotului, cântă cele două colinde în fața tuturor cre­dincioșilor parohiei. Apoi preoții îi botează pe tinerii colindători și le înmânează junelui și ajutorului de june Sfintele Cruci, căldărușele cu Agheasmă Mare și mănunchiurile de busuioc. Tinerii ies în curtea bisericii, junele și ajutorul de june botează pe enoriași, iar cei­lalți colindători învârtesc parti­ci­panții la Sfânta Liturghie”, precizează pr. Nicolae Brăneanu, parohul bisericii din Muereasca de Sus.

Obiceiul colindatului de Botezul Domnului din Muereasca de Sus, ca și din alte părți ale țării, se încheie, din punctul de vedere al ritualului propriu-zis, în ziua de 7 ianuarie, dar în plan duhovnicesc semnificația acestui obicei continuă, fiindcă „la sărbătoarea Botezului Domnului apele se sfințesc pentru a aduce curăție și sfințire, adică un nou început. Este o taină a lui Dumnezeu prin care avem posibilitatea de a ne înnoi permanent”, după cum afirmă junele anului 1991, în prezent cantor bisericesc și profesor de religie. De aceea, esențial în obiceiul colindatului iordănitorilor este înțelesul duhovnicesc al praznicului Botezului Domnului. „Botezul este momentul intrării noastre în familia lui Dumnezeu, familie în care fiecare tânăr trebuie să-și confirme intrarea prin faptele cele bune, să fie model de viețuire pentru cei mici, pentru cei care le vor lua locul în anii ce urmează. Atunci ei se vor micșora, iar cei mici vor crește, nu numai trupește, ci și duhovnicește. Ziua aceasta a Botezului Domnului este momentul în care curățim interiorul trupului și al sufletului nostru, dar mai ales este momentul în care această generație de tineri frumoși la chip și la suflet poate primi modelul pilduitor de trăire întru smerenie de la Sfântul Ioan Botezătorul”, a explicat preotul Nicolae Brăneanu.

Așadar, transpunerile trăirilor religioase în variatele obiceiuri populare recheamă omul la o continuă renaștere și înnoire a harului Sfântului Duh primit la Botez.