Ziua de 10 ianuarie 2024 a fost termenul-limită de trimitere a scrisorilor sau a mesajelor de răspuns la concursul nostru tradiţional de la final de an. Şi anul acesta am primit scrisori din toate regiunile ţării,
Delta Dunării, un loc unic în Europa
Ţara noastră este binecuvântată cu cea mai mare rezervaţie umedă din Europa: Delta Dunării. Un loc de vis, format la vărsarea Dunării în Marea Neagră, prin cele trei braţe de apă, întreaga rezervaţie fiind plină de bogăţii ale naturii constând în peste 1.200 de specii de plante şi alte câteva mii de specii de animale şi păsări.
Delta Dunării înseamnă 80% apă, iar principala formă de relief a ei o reprezintă grindurile, adică limbile de uscat formate din aluviunile depuse de apele Dunării şi ale Mării Negre. Cel mai mare grind este Letea, măsurând peste 20 de kilometri lungime şi 15 km lăţime, având suprafaţa de 17.000 de hectare. Caraorman, Chilia, Stipoc şi Crasnicol sunt alte grinduri mai mari, ultimul dintre cele menţionate având şi particularitatea de a fi foarte mlăştinos, iar porţiuni din uscat îi pot dispărea peste noapte.
Păsările din Delta Dunării oferă un spectacol unic prin diversitatea lor, fiind împărţite de specialişti în cinci mari tipuri: mediteraneene (stârc, ţigănuş, cormoran mic, vultur pleşuv, piciorong, ciocântorsc, călifar, pelican), europene (privighetoarea de stuf, presura, rândunelele de mare, pescăruşul, vulturul pescar, vulturul codalb), mongolice (şoimul dunărean, vulturul pleşuv), chinezeşti (egreta, lebăda mută, cormoranul mare, raţa mandarin), siberiene (lebăda cântătoare, fluierarul, fundacul popular, becaţina comună, cocorul). Unele păsări sunt considerate monumente ale naturii: pelicanul comun şi pelicanul creş, egreta mare, stârcul alb, egreta mică, lebăda mută, lebăda cântătoare, piciorongul, vulturul codalb, călifarul roşu, ciocintorul.
Printre cele aproximativ 150 de specii de peşti care trăiesc în Deltă, cei mai faimoşi sunt sturionii, de la care se recoltează caviarul: morunul, nisetrul, păstruga, cega şi mai avem şi patru specii de chefali. De asemenea, pe braţele de vărsare ale Dunării se găsesc crap, somn, ştiucă, mreană, iar în apele mai calme sunt bibani, plătici, caracude.
Pe spaţiile uscate ale grindurilor trăiesc bizamul, care are o blană folosită la crearea hainelor scumpe, mistreţul, lupul, pisica sălbatică, vulpea, nurca, vidra. Dar Delta are şi porţiuni cu nisipuri, în astfel de areale găsindu-şi adăpost broaştele ţestoase, viperele şi mari colonii de şerpi.
Interesante şi specifice locului sunt plantele plutitoare, cele riverane şi plaurii şi plantele de uscat. Plante plutitoare sunt frumoşii nuferi albi şi galbeni, iarba broaştelor, ciulinii de apă, rizacul. Peste 80% din plantele riverane o formează stuful şi papura, însoţit de măcriş, feriga de apă, izma broaştei, cucuta de apă. Pe grindurile Deltei Dunării sunt şi sălbatice păduri de sălcii, arini, plopi şi, ceea ce este tot un lucru unic, sunt lianele ce convieţuiesc cu ceilalţi copaci, formând un peisaj superb.