Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Parcul Herăstrău, un loc îndrăgit de bucureşteni

Parcul Herăstrău, un loc îndrăgit de bucureşteni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 28 Iulie 2012

Parcul Herăstrău din Bucureşti a luat fiinţă în 1936 pe locul unei mari mlaştini asanate între 1930 şi 1935. Odată cu ridicarea Arcului de Triumf în 1922, chiar dacă zona era împânzită de case ale săracilor, au început să fie luate în calcul modernizarea şi înfrumuseţarea acestei părţi de oraş.

Amenajarea în nordul oraşului a unui mare parc a apărut mai pregnant la ideea de a marca Luna Bucureştilor din 1936. Zona din jurul lacului Herăstrău oferea din plin acest prilej. S-a amenajat, prin urmare, parcul pe o suprafaţă uriaşă: 74 de hectare. Forma pe care o vedem azi a Parcului Herăstrău a fost definitivată în 1951. Parcul s-a numit iniţial Parcul Naţional, apoi Parcul Carol al II-lea, iar o vreme Parcul V.I. Stalin, a cărui statuie a tronat aici până în 1956, când s-a renunţat la cultul acestuia. Abia după aceea numele de Parcul Herăstrău s-a impus în conştiinţa bucureştenilor. Atracţia locului a crescut şi mai mult după ce, începând cu 1936, sociologul Dimitrie Gusti, ajutat de alte personalităţi din domeniu, a înfiinţat pe unul din malurile lacului Muzeul Satului, care iniţial avea un caracter de muzeu viu, fiind aduse aici familii din mediul rural ce trăiau efectiv "ca acasă".

Sporturi şi agrement

Cel mai mare parc din Bucureşti este populat cu o vegetaţie foarte diversă: salcii, plopi, arţari, frasini şi tei şi o diversitate şi mai mare de flori. Între atracţiile marelui parc se numără: expoflora, aleile şerpuitoare şi denivelate, chioşcurile, statuile unor personalităţi, grădina cu trandafiri, restaurantele, grădina japoneză (amenajată cu sprijinul Ambasadei Japoniei la Bucureşti în 1998). Nu în ultimul rând, atractive şi ofertante sunt locurile de joacă pentru copii, iar amatorii de plimbări cu barca şi vaporaşul au din plin această ocazie. Parcul Herestrau este locul ideal unde se poate practica aproape orice gen de sport. Pentru rollerii din Bucureşti a fost amenajat aici, din 1995, un loc special, numit Skate Park. Pe malul din partea de nord a parcului există amenajate terenuri de tenis, un club sportiv nautic, terenuri de fotbal, parcuri pentru copii şi un parc de distracţie. De câţiva ani se derulează şi un program bine-venit de încurajare a mersului pe bicicletă, oricine putând să închirieze pentru o oră o bicicletă prezentând doar un act de identitate. În Herăstrău se organizează adesea concerte în aer liber, expoziţii florale şi canine, precum şi alte manifestări cultural-distractive. Prin bogăţia de verdeaţă, prin locurile sale frumos amenajate şi bucuriile pe care le aduce plimbarea prin natură şi mişcarea în aer liber, Herăstrăul rămâne în continuare un loc foarte iubit de bucureşteni.