Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Turismul spațial

Turismul spațial

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 06 Ianuarie 2022

Abia ce-au trecut 60 de ani de când primul om ieșea din atmosferă, pe orbita Pământului, pentru mai puțin de două ore (Iuri Garin, 12 aprilie 1961), și avem deja o mulțime de turiști spațiali! Asta pe lângă cei 567 (!) de astronauți profesioniști care au adunat 12.000 de ore departe de suprafața Pământului, 24 dintre ei depășind orbita planetei (zboruri spre Lună), iar 12 pășind pe satelitul nostru natural.

Mult mediatizata recentă și scurtă ieșire în spațiu a 6 turiști spațiali - printre care Laura Shepard Churchley (74 de ani!), fiica lui Alan Shepard, primul astronaut american (în urmă cu 60 de ani) - nu este decât cea mai recentă dintre performanțele de acest gen. Turismul spațial a împlinit deja 20 de ani! Primul beneficiar a fost omul de afaceri Dennis Tito, în 2001, vreme de 8 zile la bordul unei nave Soiuz. I-au urmat spe­cialiști IT, în optometrie, telecomu­nicații și un membru al Cirque du Soleil. Poate mai interesant este că, în afară de americani, au fost oameni de națio­nalitate canadiană, iraniană, maghiară și sud-africană. Sumele plătite au fost între 20 și 40 de milioane de dolari. Un caz simpatic este cel în care o navetă rusească a trimis un miliardar japonez pe stația interna­țională! De altfel, Moscova urmă­rește să atragă un buget generos prin turismul spațial și a testat cu succes, zilele trecute, o nouă ra­chetă, mai performantă și mai puțin poluantă.

În domeniul privat sunt deja mai multe firmele care organizează turism spațial, dar nu le vom pomeni aici numele pentru a nu le face reclamă gratuită. N-au nevoie. Unele au ajuns deja la a treia misiune în spațiu.

Este turismul spațial o de­mon­stra­ție de forță, o formă extremă de publicitate și, pentru turiști, o arătare a mușchilor financiari și a curajului? Cu siguranță. Dar e departe de-a fi doar atât. Este un pas necesar pe calea unei eventual necesare a relocării oamenilor în altă parte, dacă vom continua să ne distrugem minunata noastră planetă. În același timp, este o importantă testare a limitelor unui organism uman obișnuit - lucru total diferit de testarea celor care se antrenează o viață pentru asta. Iar rezultatele acestor teste ar putea ajuta oamenii să trăiască nu nepărat pe altă planetă, ci și în mediile mai puțin comode de pe Pământ.

Între timp, desigur, continuă și se diversifică și misiunile obișnuite. Clubul statelor spațiale se extinde. Emiratele Arabe Unite au anunțat că vor să intre în el, iar China - deja membru - se pregătește să lanseze trei astronauți, după ce a plasat cu bine un rover pe Marte.

E drept, SUA a amânat pentru 2025 revenirea umană pe Lună, dar se pregătește să testeze anul acesta noua rachetă dedicată, Space Launch System. Sunt vremuri spectaculoase!