.jpg)
Tradiția patristică, fundamentată pe revelația biblică, ne vorbește despre o taină a omului, ascunsă în el chiar de la creație, anume că bărbatul și femeia, egali în fața lui Dumnezeu din punctul de vedere al chemării lor la desăvârșire, au totuși vocații diferite și complementare, în sensul că se întregesc și se împlinesc unul prin celălalt. Părinții Bisericii au prețuit profund femeia creștină, evocând chipuri luminoase de femei - mironosițe, mucenițe, fecioare, cuvioase sau mame -, culminând cu Maica Domnului, modelul desăvârșit al femeii creștine, cea care este cu adevărat „simbol al Bisericii”. Prezența Maicii Domnului în viața și lucrarea Fiului lui Dumnezeu în lume, o prezență vie, dar discretă, smerită, a devenit paradigma slujirii femeii în Biserică.
Fapte 4, 1-10
În zilele acelea, pe când apostolii vorbeau către popor, au venit asupra lor preoții, căpetenia gărzii templului și saducheii, mâniindu-se că ei învață poporul și vestesc întru Iisus învierea din morți. Și, punând mâna pe ei, i-au pus sub pază până a doua zi, căci era deja seară. Totuși, mulți dintre cei care auziseră cuvântul au crezut, iar numărul bărbaților credincioși s-a făcut ca la cinci mii. Și a doua zi s-au adunat căpeteniile lor și bătrânii și cărturarii din Ierusalim și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc și, punându-i în mijloc, îi întrebau: Cu ce putere sau în al cui nume ați făcut voi aceasta? Atunci Petru, plin fiind de Duhul Sfânt, le-a vorbit: Căpetenii ale poporului și bătrâni ai lui Israel, fiindcă noi suntem astăzi cercetați pentru facerea de bine față de un om bolnav și prin cine a fost el vindecat, cunoscut să vă fie vouă tuturor, și la tot poporul lui Israel, că în numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, pe Care voi L-ați răstignit, dar pe Care Dumnezeu L-a înviat din morți, întru el stă acesta sănătos înaintea voastră!
