„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Adevărul vă va face liberi
Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei; Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Ei însă I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nimănui niciodată n-am fost robi. Cum zici Tu că: Veţi fi liberi? Iisus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine săvârşeşte păcatul este rob al păcatului. Iar robul nu rămâne în casă în veac; Fiul însă rămâne în veac. Deci, dacă Fiul vă va face liberi, liberi veţi fi într-adevăr. Ştiu vă sunteţi sămânţa lui Avraam, dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că cuvâtul Meu nu încape în voi. Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru. Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam. Dar voi acum căutaţi să Mă ucideţi pe Mine, Omul care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut aceasta. Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu. Le-a zis Iisus: Dacă Dumnezeu are fi Tatăl vostru, M-aţi iubi pe Mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis. Ioan 8, 31-42
În fragmentul evanghelic de astăzi, Domnul Hristos oferă celor din jurul Său o profundă lecţie despre libertate. Cel ce face păcatul este rob al păcatului, dar, dacă vom cunoaşte adevărul, acesta ne va face liberi. Cel care săvârşeşte un păcat nu mai este liber şi nu mai trăieşte în adevăr. Păcatul ne ţine departe de idealul libertăţii. Mai grav este că, fiind robi ai păcatului, trăim cu impresia că libertatea are gustul păcatului. Dacă un sclav nutreşte speranţa că într-o zi va fi liber, un om care săvârşeşte păcatul nu mai are puterea de a se depărta de starea de păcătoşenie. Păcatul ne robeşte, ne schimonoseşte interior, până ajungem să nu mai putem deosebi binele de rău, minciuna de adevăr. Un păcat aduce după el alte păcate şi astfel ajungem să ne ducem toată viaţa ca nişte nefericiţi robi şi slujitori ai păcatelor. Sfântul Atanasie cel Mare spune: „Păcatul îl împiedică pe Dumnezeu să strălucească în noi”.