Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Arheologie biblică: Îmbrăcămintea în Grecia antică

Arheologie biblică: Îmbrăcămintea în Grecia antică

Data: 01 Iunie 2009

Hainele aveau o croială simplă şi lejeră. Atât bărbaţii, cât şi femeile aveau haine confecţionate din pânză în timpul verii, iar iarna - din lână. Se puteau cumpăra haine şi din agoră - piaţa centrală -, însă erau destul de scumpe. Aşa că, grecii îşi confecţionau hainele acasă. Erau, de fapt, simple tunici fără mâneci şi mantale călduroase din pânză sau lână, vopsite într-o culoare frumoasă sau albite. Hainele erau cusute de mamă, fetele ei şi de sclavele din casă. Pentru că grecii erau foarte mândri de statul din care proveneau, adeseori pe haine erau cusute simboluri care reprezentatu statul în care trăiau. Partea centrală a vestimentaţiei era reprezentată de o tunică interioară, peste care se punea o altă haină. Hainele erau prinse la umăr cu o agrafă sau broşă, sau la mijloc cu o centură. Doar cei bogaţii îşi putea permite bijuterii pentru a le purta la haine, cum ar fi: ace de păr, inele, cercei, brăţări, coliere.

Culorile preferate erau violet, gri şi verde. Lâna era mai întâi îmbibată în apă fierbinte pentru a ieşi grăsimea. Doar cei bogaţi îşi colorau materialele de haine. Astfel, pentru haine de culoare maro, grecii foloseau coajă de stejar, pentru a obţine culoare roz - rădăcini din plantă garanta, iar pentru albastru - frunze uscate.

Pălăria era purtată de bărbaţi atunci când călătoreau. Din piele se făceau sandale. Se aplica un strat de ulei pentru a face pielea mai mătăsoasă. Dar cei care nu-şi puteau permite să îşi confecţioneze o pereche de sandale, umblau desculţi. Oricum, în casă grecii umblau desculţi.

Grecii din Antichitate foloseau şi parfum, pe care-l preparau prin fierberea florilor şi a plantelor, scorţişoară, busuioc, migdale, trandafiri, levănţică şi crini, pe care, ulterior, le amestecau cu uleiuri.

Femeile foloseau multe substanţe pentru a-şi colora buzele şi pielea. Roşul era o culoare stridentă şi era folosit la colorarea buzelor, iar negru pentru ochi. Se utilizau atât culori sub formă de pudră, cât şi culori uleioase. Şi actorii îşi colorau pielea în timpul spectacolelor. Însă, o femeie îşi petrecea cea mai parte parte a timpului în casă, de aceea avea pielea feţei palidă. Se considera că paloarea era un simbol al prestigiului. De aceea, femeile din Grecia antică foloseau praf de cretă pentru a-şi albi pielea. (Iuliana NIŢĂ)