„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus ucenicii Lui ca să-I arate clădirile templului. Dar Iisus le-a zis: Vedeți toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu se
05 Oct, 2024
Arheologie biblică: Teatrul în Grecia antică
Atena a reprezentat centrul tradiţiei teatrale. Prin teatru, atenienii împărtăşeau o identitate comună. La începuturile teatrului grecesc, actorii, directorul - erau aceeaşi persoană. După mai mulţi ani, doar trei actori urcau pe scenă pentru fiecare piesă. Datorită numărului redus de actori, corul avea un rol activ. Doar bărbaţii avea voie să fie actori. Când se interpretau roluri destinate femeilor, bărbaţii actori se deghizau în personaje feminine.
Teatrul era o clădire impunătoare, care putea să adăpostească mii de spectatori, construită în formă de amfiteatru în aer liber, pe versanţii dealurilor, fiind format din trei elemente principale: orchestra, scena şi publicul. Amfiteatrul era contruit astfel încât vocea actorilor să fie auzită de spectatorii care erau cel mai departe de scenă. Orchestra era considerată zona centrală a teatrului, în formă circulară sau rectangulară, unde actorii jucau piesa, dansau şi cântau. În culise, partea din spatele orchestrei, actorii îşi schimbau costumele şi măştile. La început, partea de culise era un cort sau o mică baracă, dar, mai târziu, a devenit o solidă construcţie de piatră. Tragedia, comedia şi piesele satirice jucate erau foarte apreciate de public. Piesele satirice tratau subiecte mitologice într-o manieră comică. Cei mai cunoscuţi dramaturgi din Antichitatea greacă au fost Eschil, Sofocle şi Euripide, iar cel mai renumit autor de comedii era Aristofan. În interpretarea rolurilor, actorii îşi acoperea feţele cu măşti, pentru a semăna cu personajele pe care le interpretau. Măştile erau făcute din in, piele, lemn şi desenate în diverse moduri, pentru a exprima bucuria, tristeţea, uimirea. Actorul putea schimba mai multe măşti în timpul unei piese. Măştile purtate de cor creau un sentiment de unitate şi uniformitate. Multitudinea teatrelor construite în Atica, Atena, Epir, Delphi, Epirus, Macedonia, Tracia, Peloponez, Insulele Thassos, Ciclade, Kos, Rhodos, Sicilia, Asia Mică dovedeşte extinderea măreţiei şi bogăţiei culturii greceşti în întreaga lume. (Iuliana NIŢĂ)
