Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Avraam porneşte în pustie spre ţinuturile Neghebului

Biblia - verset cu verset: Avraam porneşte în pustie spre ţinuturile Neghebului

Un articol de: Lucian Apopei - 09 Iul, 2009

Facerea 12, 9: „Apoi s-a ridicat Avram şi de acolo şi s-a îndreptat spre miazăzi.“

Avraam părăseşte locurile în care se stabilise iniţial, pornind spre sud. Negheb pare a fi ţinutul în care el se stabileşte, un loc potrivit datorită populaţiei rare şi a păşunilor neocupate, deoarece aceasta desemnează partea de sud (miazăzi) a Palestinei, cuvântul în sine având înţelesul general de ţinutul pustiu sau miazăziua, după cum aflăm într-o notă a Bibliei sau Sfântei Scripturi, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta. Întocmai de aceea, după alte traduceri, expresia „spre miazăzi“ din versetul de mai sus apare sub forma de „în pustie“.

Motivele despărţirii de locurile unde se stabilise prima dată par a fi legate de gradul de ocupare al zonei şi, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, de o oarecare neospitalitate a localnicilor. „Pentru ce a plecat de acolo? Poate pentru că a văzut că locuitorii acelui loc nu vedeau cu ochi buni şederea lui printre ei. De aceea Avram se duce în pustie; şi cu asta îşi arată marea lui bunătate; arată că doreşte liniştea şi că nu vrea să aibă de-a face cu ei“, explică Sfântul Ioan Gură de Aur.