„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Biblia - verset cu verset: „Din cele şaptezeci şi două de tipuri fundamentale de neamuri, omenirea se va împrăştia pe întreg pământul“
Facerea 10, 32: „Acestea sunt neamurile care se trag din fiii lui Noe, după familii şi după naţii, şi dintr-înşii s-au răspândit popoarele pe pământ după potop.“
Ultimul verset al capitolului al X-lea repetă în linii mari expresia de la versetul 5 al aceluiaşi capitol, denumit de arheologii biblici „Lista Neamurilor“ („Din aceştia s-au format mulţime de popoare, care s-au aşezat în diferite ţări, fiecare după limba sa, după neamul său şi după naţia sa“). Aminteam, cu prilejul versetului respectiv, de expresia ostroavele neamurilor, sub această formă fiind redată formula mulţime de popoare, care s-au aşezat în diferite ţări. Desigur, ideea autorului biblic din versetul 32 al acestui capitol este evidentă, el dorind să reliefeze originea strămoşească a neamurilor, care se trag din fiii lui Noe şi care s-au răspândit, ulterior, pe pământ. Noe a devenit astfel al doilea strămoş al omenirii, după Adam, ştiindu-se că afară de el şi familia sa toată omenirea a pierit în potopul trimis de Dumnezeu drept pedeapsă pentru păcatele care se înmulţiseră peste măsură. Odată prezentate neamurile care s-au născut din Noe şi după amestecarea graiurilor la Turnul Babel, „din cele şaptezeci şi două de tipuri fundamentale de neamuri, omenirea se va împrăştia pe întreg pământul“, după cum spune părintele Serafim Rose, iar autorul biblic va urmări în capitolul următor al cărţii Facerii, al XI-lea, istoria neamului care va da naştere patriarhului Avraam.