„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Biblia - verset cu verset: Distrugerea Sodomei părea un basm pentru ginerii lui Lot
Facerea 19, 14: „Atunci a ieşit Lot şi a grăit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui, şi le-a zis: «Sculaţi-vă şi ieşiţi din locul acesta, că va să piardă Domnul cetatea». Ginerilor însă li s-a părut că el glumeşte.“
Graba lui Lot de a păzi porunca Oaspeţilor săi, precum şi grija pentru rudele sale se vădesc în acest fragment biblic. Patriarhul iese pentru a-i avertiza pe ginerii săi, sau mai degrabă pe logodnicii fetelor lui Lot, căci ele nu cunoscuseră încă bărbat (Facerea 19, 8: „Am eu două fete, care n-au cunoscut încă bărbat...“). „Contextul impune adoptarea versiunii ebraice, de vreme ce fiicele lui Lot (cele două şi singurele) locuiau în casa tatălui lor, ceea ce înseamnă, în mod sigur, că încă nu erau căsătorite efectiv“, aflăm într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta. Şi în comentariile Sfântului Ioan Gură de Aur, privind situaţia conjugală a logodnicilor, găsim lămuriri în acest sens: „Era obicei la cei vechi ca logodna să se facă cu mult timp înainte de căsătorie şi de multe ori logodnicii locuiau la un loc cu logodnicele, împreună cu părinţii“. Iar faptul că cei doi „luaseră pe fetele lui“, iar Scriptura îi numeşte „gineri“ reliefează consimţământul părinţilor în logodna tinerilor. Aşa cum spuneam, Lot i-a crezut pe Îngeri şi, în grabă, a depus un efort serios pentru a-i convinge pe copiii săi să găsească scăpare părăsind cetatea. Partea a doua a versetului ne spune însă că „ginerilor li s-a părut că el glumeşte“, aceştia nefăcând altceva decât să ridiculizeze ideea că Dumnezeu va nimici Sodoma. „Iată că şi ei erau din acelaşi aluat rău! Dumnezeu, vrând să-l scape repede de înrudirea cu ei, nici n-a îngăduit să se amestece aceia cu fetele dreptului, ci i-a luat din lume mai înainte şi pe ei, împreună cu cei răi“, a scris Sfântul Ioan Gură de Aur. Faptul că un om precum Lot, ale cărui gesturi şi acţiuni exprimă o seriozitate imensă, nu e crezut de proprii gineri, cărora li se pare „că glumeşte“, denotă neseriozitatea fiilor săi prin alianţă. „Deci când au auzit ginerii din gura dreptului Lot de grozava ameninţare, l-au luat în râs şi au socotit basm spusele lui. Dreptul făcuse ce era dator să facă, a vrut să-i scape de pedeapsă; îşi logodise doar fetele cu ei. Ginerii lui, însă, nici n-au vrut să audă, ci continuau să râdă de el, dar au cunoscut pe pielea lor, că nu spre folosul lor au râs de dreptul Lot“, a scris Sfântul Ioan Gură de Aur.