Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Germenele lumii insulare egeene

Biblia - verset cu verset: Germenele lumii insulare egeene

Un articol de: Lucian Apopei - 12 Martie 2009

Facerea 10, 4: „Fiii lui Iavan au fost: Elişa, Tarşiş, Chitim şi Dodanim.“

Versetul de faţă ne spune că al patrulea dintre fiii lui Iafet - fiul cel mai mic al lui Noe -, Iavan, are patru moştenitori: Elişa, Tarşiş, Chitim şi Dodanim. Nu se ştie motivul pentru care Sfânta Scriptură nu mai insistă asupra urmaşilor celorlalţi fii ai lui Iafet, anume Madai, Tubal, Meşeh şi Tiras, probabil acesta fiind un aspect care ţine de acurateţea textului ori, cea mai plauzibilă variantă, de rostul pe care urmaşii lor l-ar fi jucat sau nu în istoria mântuirii în acea perioadă.

Elişa (â slava lui Dumnezeu), primul urmaş al lui Iavan, este identificat de arheologia biblică ca trăind într-o localitate pe coasta Mediteranei (au fost propuse Elis, în Peloponez, apoi, datorită apelativului Elissa al Didonei, Cartagina). Pe Tarşiş (â subjugarea duşmanului; piatră preţioasă) îl regăsim într-unul dintre ţinuturile de coastă, la vest de Palestina, greu de localizat. Oricum, acea zonă avea un comerţ înfloritor, de acolo provenind argintul, fierul etc. (Iezechiel 27, 12). Unii cercetători l-au identificat cu Tartessos în Spania, alţii au propus localităţi din nordul Mării Negre sau din Sardinia. Ca cetate comercială feniciană a fost presupus şi Tarsus în Cilicia, ceea ce pare a fi mai aproape de orizontul geografic al Bibliei, mai cu seamă că în Facerea 10, 4 şi Iezechiel 27, 12 este amintit alături de Ionia, iar în Isaia 66, 19 - alături de Lidia. Chitim (â uriaşi) este denumirea iniţială a insulei Cipru şi a locuitorilor săi, care, în Vechiul Testament, apar ca navigatori prin excelenţă. Ulterior, a devenit numele lumii insulare egeene (Isaia 2, 10), al Macedoniei (I Macabei 1, 1; 8, 5) şi apoi al Imperiului Roman (Daniel 11, 30). Legat de Dodanim (â prietenul somnului), este greu de precizat ce populaţie se ascunde sub acest nume. Este probabil o scriere greşită pentru dardani sau danai. El apare şi ca Rodanim, preluat astfel de Septuaginta, ceea ce ar putea fi o referire la Rodos.