Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Între dreptate şi îndurare, sau cum pot fi salvaţi drepţii şi păcătoşii

Biblia - verset cu verset: Între dreptate şi îndurare, sau cum pot fi salvaţi drepţii şi păcătoşii

Un articol de: Lucian Apopei - 28 Ian, 2010

Facerea 18, 24: „Poate în cetatea aceea să fie cincizeci de drepţi: pierde-i-vei, oare, şi nu vei cruţa tot locul acela pentru cei cincizeci de drepţi, de se vor afla în cetate?“

Iată că patriarhul Avraam stăruie la îndurarea lui Dumnezeu pentru salvarea tuturor locuitorilor Sodomei şi Gomorei printr-un act de dreptate cerând salvarea unor potenţiali cincizeci de drepţi care-ar locui în cele două cetăţi. E îndreptăţită rugămintea patriarhului, căci dreptatea cerea păstrarea în viaţă a celor drepţi, însă numai îndurarea putea să îi ocrotească pe cei răi. De aceea, probabil că prezenţa unui număr de cincizeci de credincioşi le-ar prezenta celorlalţi speranţă de pocăinţă. E greu de explicat de ce patriarhul a invocat cincizeci de drepţi, şi nu mai mulţi, sau mai puţini. Probail, raportat la numărul de locuitori ai Sodomei şi Gomorei din acea vreme, constituia un grup destul de semnificativ.

Memorabil rămâne interesul patriarhului Avraam pentru semenii săi ca una dintre sublimele trăsături de caracter ale sale. Trebuie precizat însă că mijlocirea lui în favoarea lor este una dintre numeroasele situaţii asemănătoare raportate în Sfânta Scriptură: „Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său şi a zis: «Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asupra poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt, ca nu cumva să zică Egiptenii: I-a dus la pieire, ca să-i ucidă în munţi şi să-i şteargă de pe fala pământului. Întoarce-Ţi iuţimea mâniei Tale, milostiveşte-Te şi nu căuta la răutatea poporului Tău»“ (Ieşirea 32, 11-12); „Dacă s-ar afla acolo cei trei bărbaţi: Noe, Daniel şi Iov, apoi aceştia, prin dreptatea lor, şi-ar scăpa numai viaţa lor, zice Domnul Dumnezeu“ (Ezechiel 14, 14).