„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Biblia - verset cu verset: Istoria îndepărtată, dezlegată cu mai multe chei
Facerea 14, 9: „Cu Kedarlaomer, regele Elamului, cu Tidal, regele din Gutim, cu Amrafel, regele Senaarului, şi cu Arioc, regele Elasarului: patru regi împotriva a cinci.“
Dincolo de situaţia istorică concretă, prezentată de autorul biblic cu o exactitate unică în privinţa documentelor care fac referire la acele vremuri îndepărtate, fragmentul biblic de mai sus, la fel ca şi precedentul, a născut de-a lungul timpului şi interpretări simbolice. Astfel, menţiunea de pe finalul versetului, „patru regi împotriva a cinci“, a putut fi privită prin prisma a două chei. Prima ar fi dorinţa autorului de a evidenţia puterea barbarilor înrobitori, care, deşi erau mai puţini, au reuşit să-i învingă pe liderii coaliţiei Pentapolis. În ciuda puterii lor, însă, ei vor fi învinşi de Avraam, de unde şi ideea că autorul biblic a dorit să reliefeze astfel virtuţile patriarhului. În al doilea rând, sunt Părinţi ai Bisericii care tâlcuiesc revolta celor cinci regi constituiţi în alianţa Pentapolis împotriva celor patru regi înrobitori şi o consideră o luptă simbolică a simţurilor, în număr de cinci, împotriva lucrurilor sensibile, cele patru elemente ale naturii. Astfel, Nil Ascetul scrie că, până la doisprezece ani, simţurile se supun fără cercetare lucrurilor sensibile. Când omului i se întăreşte cugetarea şi simte paguba pe care o are, plănuieşte răscularea şi scăparea din robia simţualităţii. Însă, dacă suntem biruiţi, ne aruncăm, precum cei 5 regi, în fântâni cu smoală (versetul 10); prin fiecare simţ ne cufundăm în smoala lucrului sensibil, iubind mai mult cele de aici decât cele văzute cu mintea.