„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Biblia - verset cu verset: Istoria îndepărtată, dezlegată cu mai multe chei
Facerea 14, 9: „Cu Kedarlaomer, regele Elamului, cu Tidal, regele din Gutim, cu Amrafel, regele Senaarului, şi cu Arioc, regele Elasarului: patru regi împotriva a cinci.“
Dincolo de situaţia istorică concretă, prezentată de autorul biblic cu o exactitate unică în privinţa documentelor care fac referire la acele vremuri îndepărtate, fragmentul biblic de mai sus, la fel ca şi precedentul, a născut de-a lungul timpului şi interpretări simbolice. Astfel, menţiunea de pe finalul versetului, „patru regi împotriva a cinci“, a putut fi privită prin prisma a două chei. Prima ar fi dorinţa autorului de a evidenţia puterea barbarilor înrobitori, care, deşi erau mai puţini, au reuşit să-i învingă pe liderii coaliţiei Pentapolis. În ciuda puterii lor, însă, ei vor fi învinşi de Avraam, de unde şi ideea că autorul biblic a dorit să reliefeze astfel virtuţile patriarhului. În al doilea rând, sunt Părinţi ai Bisericii care tâlcuiesc revolta celor cinci regi constituiţi în alianţa Pentapolis împotriva celor patru regi înrobitori şi o consideră o luptă simbolică a simţurilor, în număr de cinci, împotriva lucrurilor sensibile, cele patru elemente ale naturii. Astfel, Nil Ascetul scrie că, până la doisprezece ani, simţurile se supun fără cercetare lucrurilor sensibile. Când omului i se întăreşte cugetarea şi simte paguba pe care o are, plănuieşte răscularea şi scăparea din robia simţualităţii. Însă, dacă suntem biruiţi, ne aruncăm, precum cei 5 regi, în fântâni cu smoală (versetul 10); prin fiecare simţ ne cufundăm în smoala lucrului sensibil, iubind mai mult cele de aici decât cele văzute cu mintea.








