„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Biblia - verset cu verset: Izvorul anghelofaniei care a avut-o ca martoră pe slujnica Agar
Facerea 16, 14: „De aceea se numeşte fântâna aceasta: Beer-Lahai-Roi (care se tâlcuieşte: Izvorul Celui viu, Care m-a văzut), şi se află între Cadeş şi Bared.“
Întâmplarea prin care a trecut slujnica Agar a consacrat locul anghelofaniei, acesta rămânând cunoscut în istorie sub denumirea Beer-Lahai-Roi, „care se tâlcuieşte: Izvorul Celui viu, Care m-a văzut“. Timp de generaţii, poposind în acest loc, oamenii şi-au amintit că aici Dumnezeu Însuşi S-a descoperit strămoaşei lor. În cuprinsul Vechiului Testament, ţinutul acestui izvor mai este amintit în cartea Facerii la 24, 62 („Isaac însă venise din Beer-Lahai-Roi, căci el locuia în părţile de miazăzi“) sau la 25, 11 („Iar după moartea lui Avraam, a binecuvântat Dumnezeu pe Isaac, fiul lui. Şi locuia Isaac la Beer-Lahai-Roi“. Poziţia exactă a izvorului este încă o temă în dezbatere. Conform datelor arheologiei biblice, se pare că izvorul trebuie să fi fost la apus de Cadeş, pe drumul spre Egipt, pe care Agar se îndrepta în vremea respectivă, dorind să fugă din casa patriarhului Avraam. Cercetătorii l-au identificat cu izvorul Ain-Cadeş, pe care arabii îl numesc Moilahi-Agar. Cele două indicii din versetul de mai sus, privind poziţionarea exactă a sa, conţin o simbolistică deosebită, Cadeş traducându-se prin sfânt, iar Bered prin chemare.