Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Legământul de după potop

Biblia - verset cu verset: Legământul de după potop

Un articol de: Lucian Apopei - 05 Feb 2009

Facerea 9, 9:

„Iată, Eu închei legământul Meu cu voi, cu urmaşii voştri.“

Versetul de faţă ne arată cum Dumnezeu încheie legământ cu întreaga omenire prin Noe şi familia lui. Se pune, în acest fel, temelia unui nou raport între creaţie şi Creator, reliefându-se milostivirea divină care cercetează fiinţa umană. Cuvântul „legământ“ înseamnă - conform ediţiei Sfintei Scripturi apărute în anul 2001, cu binecuvântarea fericitului întru pomenire PF Părinte Patriarh Teoctist, redactată şi adnotată de Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Valeriu Anania - o „alianţă“ sau o „făgăduinţă“, un „acord“ sau un „testament“. „Legământul lui Dumnezeu cu Noe va fi urmat de acela cu Avraam (capitolele 15 şi 17) şi de acela cu poporul lui Israel (Ieşirea 24)“, aflăm dintr-o notă a ediţiei amintite. De altfel, în întreaga istorie biblică de după potop, vom observa numeroase intervenţi ale divinităţii cu scopul îndreptării omului, culminând cu întruparea a Însuşi Fiului Iisus Hristos. Părintele Dumitru Stăniloae scria că „oamenii căzuţi din legătura harică cu Tatăl şi-au slăbit chipul şi puterea de fii în ei“, drept pentru care refacerea legăturii între umanitate şi dumnezeire nu se putea realiza decât prin intervenţiile lui Dumnezeu şi răspunsul omului la acestea.

Sfântul Ioan Gură de Aur a observat în această intervenţie o binefacere de care umanitatea de după potop avea nevoie pentru a sădi liniştea pe pământ. „Ca să scoată orişice tulburare din mintea lui (n.r. - a lui Noe), ca să-l încredinţeze că nu va mai veni potop pe pământ, Dumnezeu îi spune: «După cum pentru iubire de oameni am adus potopul, ca să curm păcatul de a nu merge mai departe, tot aşa şi acum, tot pentru iubirea Mea de oameni, făgăduiesc să nu mai fac aceasta, ca să vă duceţi viaţa de pe pământ de orişice tristeţe». De aceea zice Dumnezeu: «Iată, pun legământul Meu», adică «Mă învoiesc cu voi». După cum în treburile omeneşti, când cineva făgăduieşte ceva, se leagă că se va ţine de cuvânt şi dă încredinţare, tot aşa şi Dumnezeu zice: «Iată, Eu închei legământul Meu cu voi»“, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.