Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Lot îşi dezvăluie marea sa iubire de străini, la fel ca şi ruda sa, Avraam

Biblia - verset cu verset: Lot îşi dezvăluie marea sa iubire de străini, la fel ca şi ruda sa, Avraam

Un articol de: Lucian Apopei - 08 Feb, 2010

Facerea 19, 1: „Cei doi Îngeri au ajuns la Sodoma seara, iar Lot şedea la poarta Sodomei. Şi văzându-I, Lot s-a sculat înaintea Lor şi s-a plecat cu faţa până la pământ.“

Textul din ebraică traduce începutul acestui fragment întocmai prin expresia „cei doi Îngeri“ care atestă că aceştia erau tot cei doi care îl vizitaseră ceva mai devreme pe Avraam, la Mamvri. E necesară menţiunea deoarece, aparent, se contrazice cu datele arheologiei biblice. Adică, dacă distanţa de la Hebron (Mamvri) la Sodoma era de cel puţin 40 de kilometri, aflată pe un teren muntos, călătoria nu putea să dureze mai puţin de 7 sau 8 ore. Or, din momentul când Îngerii au plecat de la Avraam, după-amiaza târziu, nu ar fi putut ajunge la Sodoma în acceaşi zi, seara, înainte de căderea nopţii, prin mijloacele de călătorie obişnuite.

Conform celor scrise de Sfântul Ioan Gură de Aur referitoare la fragmentul biblic de mai sus, precizarea timpului când au sosit Îngerii, adică seara, coroborat cu reacţia lui Lot, are darul de a reliefa virtuţile nepotului lui Avraam, care, „n-a aşteptat (n.r. - ca cei doi) să bată la uşa lui, ci, întocmai ca şi patriarhul, fără să ştie cine sunt cei care veneau, socotindu-i nişte călători, aproape că a săltat de bucurie când i-a văzut şi s-a veselit că pune mâna pe vânat. Şi dorinţa nu i-a fost înşelată. A mulţumit lui Dumnezeu că l-a învrednicit să primească pe drumeţi“. Sfântul Ioan Gură de Aur a subliniat astfel marea iubire de străini a lui Lot care „nu numai că n-a ajuns un păcătos, deşi a trăit în mijlocul atâtor călcători de lege, ci dimpotrivă, a ajuns încă şi mai virtuos“.

Prezenţa lui Lot la poarta Sodomei se pare că nu era întâmplătoare. Ştim că în vechile cetăţi orientale viaţa publică era concentrată la poarta cetăţii. Acolo se discutau evenimentele zilei şi tot acolo se făceau anunţurile publice. Acolo se ţineau târgurile, iar instanţa de judecată era acolo. Iar dacă e să înţelegem prin versetul 9 al acestui capitol - „Pleacă de aici! Eşti un venetic şi acum faci pe judecătorul?“ - faptul că Lot fusese avansat în demnitatea de judecător în Sodoma, înseamnă că aflarea sa la poarta cetăţii avea un rost impus de funcţia pe care o deţinea.