Biblia - verset cu verset: Minciuna - părerea greşită că Dumnezeu este străin de faptele oamenilor

Facerea 4, 9:

„Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: «Unde este Abel, fratele tău?» Iar el a răspuns: «Nu ştiu! Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?»“

Vedem în acest verset cum un păcat îşi cere tributul său: un alt păcat. După ce îl ucide pe Abel, în loc să se pocăiască pentru fapta sa, pentru a înlătura bântuirea răului asupra fiinţei sale, Cain recurge la o minciună, crezând că va scăpa nevinovat. Această atitudine este clar una de îndepărtare faţă de Dumnezeu şi de necredinţă în puterea Creatorului. „Socotesc că s-a gândit atunci (Cain) cum se gândesc şi acum mulţi, că Dumnezeu nu se îngrijeşte de cele pământeşti şi nu vede faptele oamenilor sceleraţi. Fără îndoială că aşa s-a gândit, de vreme ce, după săvârşirea crimei, chemat şi întrebat de Dumnezeu, a răspuns că nu ştie nimic despre uciderea fratelui. Îl socotea pe Dumnezeu atât de străin de faptele oamenilor, încât credea că poate acoperi cu minciuni o nelegiuire atât de bestială. Dar socoteala lui a ieşit altfel, căci pe Dumnezeu, despre Care îşi închipuia că nu i-a văzut crima pe când o înfăptuia, L-a simţit că-L vede pe când era condamnat“, a scris Salvianus în lucrarea „Despre guvernarea lui Dumnezeu“.

Cain este întrebat de Dumnezeu unde este fratele său, în sensul: „Ce faptă ai făcut?“ - la fel cum procedase şi cu Adam atunci când acesta păcătuise în grădina Eden - aşteptând pocăinţa din partea păcătosului. Însă, ca şi părinţii săi, Cain nu-şi cere iertare şi minte pe Dumnezeu, spunând: „Nu ştiu! Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?“. „Dumnezeu i Se arată fără mânie, astfel încât, dacă se pocăieşte, rugăciunea rostită de buzele sale poate să spele păcatul omorului săvârşit de mâinile lui; dar dacă nu se pocăieşte, atunci îl aşteaptă o grea pedeapsă, vrednică de un astfel de omor. Dar Cain, în loc de pocăinţă, este plin de nemulţumire, răspunzând mânios Atotştiutorului, Care îl întrebase despre fratele său spre a-l atrage pe Cain la Sine“, afirmă Sfântul Efrem despre atitudinea necugetată a păcătosului Cain.