Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Noul nume al patriarhului, care-i conferea o misiune cu totul specială

Biblia - verset cu verset: Noul nume al patriarhului, care-i conferea o misiune cu totul specială

Un articol de: Lucian Apopei - 24 Noiembrie 2009

Facerea 17, 5: „Şi nu te vei mai numi Avram, ci Avraam va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulţime de popoare.“

Versetul de mai sus consemnează prima modificare de nume a unui personaj biblic de către Dumnezeu. De acum înainte, patriarhul nu se va mai numi Avram, ci Avraam. În comentariile noastre, am utilizat mereu această a doua variantă, Avraam, mergând şi pe considerentul Sfântului Chiril al Ierusalimului care scrie: „toţi cei ce cred în Înviere se fac fiii lui Avraam“. Cele două nume ale patriarhului „par două forme dialectale ale unuia şi aceluiaşi nume. Totuşi, prin numele cel nou, Dumnezeu îi conferă lui Avraam, prin legământ, o misiune cu totul specială, indicată prin trimiterea explicativă la asonanţa av-hamon â tatăl mulţimii“, regăsim într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta. Nesiguranţa, însă, a acestei afirmaţii cere automat şi alte opinii. Astfel, sunt unii cercetători ai dialectelor ebraice vechi care neagă existenţa unei rădăcini comune între cuvintele Avram şi Avraam. Aceştia au recurs o bună vreme la cuvântul arabic ruham, care înseamnă „număr mare“, şi este posibil să fi existat în ebraica veche, deşi nu se întâlneşte în literatura ebraică de care ei dispun astăzi. Numele de Avraam, prin urmare, a fost tradus prin „tată al unui mare număr“, care corespunde cu explicaţia dată de Dumnezeu patriarhului după schimbarea numelui său, „căci am să te fac tată a mulţime de popoare“.

Trebuie precizat că, în perioada Vechiului Testament, numele avea o importanţă deosebită, mult mai mare decât o are pentru noi astăzi. Toate numele semite au un înţeles şi, de obicei, constau într-o expresie, sau propoziţie care exprimă o dorinţă, sau poate o recunoştinţă a părintelui. Având în vedere importanţa pe care oamenii înşişi o dădeau numelor, Dumnezeu a schimbat numele anumitor oameni pentru a le aduce în armonie cu experienţele lor trecute sau viitoare.