„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Biblia - verset cu verset: Patru lideri de popoare dintr-un tablou istoric neclar
Facerea 14, 1: „Iar în zilele lui Amrafel, regele Senaarului, ale lui Arioc, regele Elasarului, ale lui Kedarlaomer, regele Elamului şi ale lui Tidal, regele din Gutim,“
Versetul de faţă încearcă reconstituirea unui tablou istoric din vremea patriarhului Avraam. Sunt enumeraţi patru lideri ai unor popoare antice ale căror nume însă sunt greu de reperat în catalogul personajelor istorice ale acelor vremuri. Tocmai din această cauză, părerile celor care au studiat îndeaproape textele biblice sunt împărţite. Unii l-au acceptat ca pe un document vechi demn de încredere, întemeiat pe fapte istorice. Alţii l-au considerat ca pe o istorisire plăsmuită mai târziu, în scopul de a-l preamări pe patriarhul Avraam. Descoperiri recente au dovedit că împrejurările, limba şi numele proprii se potrivesc exact cu timpuriul mileniu al doilea î.Hr., întărind astfel în mod esenţial poziţia acelora care cred în istoricitatea capitolului. Greutatea identificării vreunui rege înregistrat printre persoanele menţionate în fragmentul biblic de mai sus este determinată şi de faptul că se cunoaşte foarte puţin despre istoria politică a acelei perioade din izvoare extra-biblice. Amrafel (â dătător de legi), rege al Senaarului, ar putea fi identificat cu Hammurabi al VI-lea, ale cărui noi datări (1792-1750 sau 1728-1686 î.Hr.) ar corespunde epocii lui Avraam. Filologic, însă, nu poate fi găsită nici o explicaţie convingătoare pentru legătura celor două nume. Identificarea lingvistică a lui Amrafel cu Hammurabi întâmpină însă dificultăţi din cauza faptului că, în ultimii ani, au mai fost aduşi la lumină încă trei regi de pe vremea lui Hammurabi, toţi purtând acelaşi nume, Hammurabi: unul din Ugarit, unul din Aleppo şi altul dintr-o cetate neidentificată. Este evident totuşi că încă nu poate fi făcută o identificare precisă. Despre Arioc (â leu tare), conducătorul Elasarului (â Dumnezeu leagă), s-a încercat identificarea sa cu Rim-Sin, al treisprezecelea rege din Larsa, dar filologic este la fel de imposibil, ca şi în exemplul precedent, a se găsi o explicaţie plauzibilă. Numele este huritic şi se întâlneşte ca Arriwük sau Arriükki. Elasar face referire, probabil, la Larsa din sudul Babiloniei. Kedarlaomer (â slujitorul zeiţei Laganar) al Elamului (â tinereţe) este un nume elamitic, de asemenea un personaj neidentificat. În fine, Tidal (â glorie) din Gutim, îl regăsim în ebraică Goiim (â neamuri). Despre aceştia, într-o notă a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, aflăm că prin Goimi se înţelegeau neamurile neconvertite la iudaism.