„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Biblia - verset cu verset: Pelerinajul familiei Patriarhului Avraam
Facerea 12, 5: „Şi a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot, fiul fratelui său, şi toate averile ce agonisiseră ei şi toţi oamenii, pe care-i aveau în Haran, şi au ieşit, ca să meargă în ţara Canaanului şi au ajuns în Canaan.“
Reamintim că în momentul când Avraam a fost chemat de către Dumnezeu, el trăia undeva în apropiere de Haran, în nordul Mesopotamiei, nefiind menţionată perioada cât a stat acolo, ci doar, după cum am aflat în versetul precedent, vârsta la care a plecat, 75 de ani. Biblia menţionase că el plecase din oraşul Ur din Sumer, împreună cu soţia sa, Sarai - devenită apoi Sara -, tatăl său, Terah, şi nepotul său, Lot, spre nord. După ce Avraam a părăsit Haranul, el a mers peste Eufrat, lângă Damasc, în nordul Ierusalimului. Pe hartă se poate observa posibilul drum purtat până în Egipt, de unde Dumnezeu îi făgăduieşte Ţara Sfântă, de care aminteşte versetul de mai sus, Canaanul. Aceasta cuprinde nu numai Palestina, ci şi Fenicia şi Siria de Sud (capitolul 10, versetul 19). Atât inscripţiile egiptene, cât şi cele nord-siriene din cel de-al doilea mileniu î.Hr. atestă folosirea termenului Canaan. Legat de drumul-pelerinaj parcurs de Avraam şi familia sa, pe baza unor indicii arheologice, s-a constituit o rută probabilă. Având în vedere că ei urmau să se stabilească în partea sudică a Canaanului - Sichem, Hebron, Gherar , trebuie să fi făcut din Haran un drum de aproximativ 725 de kilometri. După toate probabilităţi, părăsind regiunea Haranului, marea caravană condusă de patriarh a înaintat spre sud, de-a lungul râului Balik, până ce a ajuns la Eufrat, pe cursul căruia au urmat în susul apei vreo 96 de kilometri. Din acest punct, a trebuit să traverseze vreo 129 de kilometri de pustie pentru a ajunge în partea de nord a râului sirian Orontes. Marea oază de la Alep se află la jumătatea drumului dintre Eufrat şi Oront şi probabil că a fost folosită de Avraam pentru odihna şi adăparea animalelor şi a oamenilor. Ajungând la Oront, probabil că el a mers de-a lungul lui în susul apei spre sud, conducând marea caravană prin câmpia siriană, numită astăzi Beqa, aflată între Munţii Liban şi Anti-Liban. Trecând de cotitura de unde Oront curge spre nord şi Litani spre sud, a mers de-a lungul acestuia din urmă, până când caravana a ajuns în Galilea, cu terenul ei accidentat şi deluros.