Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Porumbelul de la potop îl regăsim la Botezul Domnului

Biblia - verset cu verset: Porumbelul de la potop îl regăsim la Botezul Domnului

Un articol de: Lucian Apopei - 06 Ianuarie 2009

Facerea 8, 9: „Porumbelul însă, negăsind loc de odihnă pentru picioarele sale, s-a întors la el, în corabie; căci era încă apă pe toată faţa pământului. Şi a întins Noe mâna şi l-a apucat şi l-a băgat la sine, în corabie.“

Vedem că prima dată când porumbelul a fost trimis în recunoaştere se întoarce după ce corbul, care fusese trimis înaintea lui, nu a mai revenit pe arcă. Acestea au reprezentat semne pentru Noe şi membrii ambarcaţiunii că pământul nu s-a uscat îndeajuns încât să creeze condiţii de supravieţuire pentru ei. „Să citim cu luare aminte spusele Scripturii şi vom cunoaşte pricina. Scriptura n-a spus atât: «negăsind odihnă», ci a adăugat: «picioarelor lui», ca să ne arate că, deşi au scăzut în parte apele şi s-au arătat vârfurile munţilor, totuşi, din pricina marii revărsări de ape, vârfurile munţilor erau pline de nămol şi de noroi mlăştinos. De aceea, porumbelul, neavând unde să se odihnească şi neputându-şi găsi nici hrana potrivită, s-a întors. Iar prin întoarcerea lui a arătat dreptului Noe că mai era încă multă apă pe pământ“, explică Sfântul Ioan Gură de Aur.

Sfârşitul versetului ne indică o familiarizare între Noe şi porumbelul trimis în recunoaştere pe pământ, afară din corabie. Astfel, patriarhul potopului, devenit un ocrotitor al animalelor prin adăpostirea lor în arcă, este perceput de porumbel întocmai ca un salvator. Noe întinde mâna şi îl ia în corabie, fără ca acesta să se sperie, cum considerăm acum că ar fi firesc. Acest gest constituie unul dintre motivele pentru care porumbelul este denumit un simbol al păcii, deoarece nu reacţionează sălbatic la acţiunile omului, el necunoscând decât liniştea şi curăţenia comportamentală. Porumbelul va deveni şi un simbol deosebit al creştinismului, fapt ce-l observăm în episodul Botezului Domnului. „Creştinii fac analogie între porumbelul lui Noe şi cel care se va pogorî peste Iisus în momentul botezului (Matei 3, 16): porumbelul este o imagine a Duhului Sfânt Care Se pogoară asupra celor drepţi“, aflăm din comentariile părintelui Ioan Sorin Usca.