„În vremea aceea au stat în loc șes Iisus, mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră să-L asculte
Biblia - verset cu verset: Prima eliberare din ţinuturile Egiptului
Facerea 12, 19: „Pentru ce ai zis: Mi-e soră? Şi eu am luat-o de femeie: Acum, dar, iată-ţi femeia! Ia-ţi-o şi te du!“
Faraon şi-a dat seama că necazurile abătute asupra lui şi a casei sale se datorează nelegiuirilor pe care dorea să i le facă străinilor Avraam şi Sara. De aceea, el renunţă la ideea de a le mai provoca rău şi-i lasă să se întoarcă în Canaan, înspăimântat de puterea lui Dumnezeu. Având demnitatea cea mai înaltă în acele ţinuturi ale Egiptului, Faraon nu mai are nici o pretenţie de la străinul Avraam şi nici nu consideră că ar avea puterea de a le răspunde pentru necazurile primite de la Dumnezeu. „Ia-ţi-o şi te du!“, îi spune el. „Să nu socoteşti, îi spune Faraon, că ţi-am făcut vreun rău! Din neştiinţă am făcut tot ce-am făcut. Dar, iată, acum ştiu ce fel de apărător ai! Mânia Lui împotriva mea mi-a arătat de câtă bunăvoinţă te bucuri înaintea Dumnezeului universului. Ia-ţi, dar, femeia şi te du!“, comentează Sfântul Ioan Gură de Aur fragmentul biblic de mai sus. Această dezlegare a lui Faraon a fost văzută de mulţi comentatori ai Sfintei Scripturi ca o prefaţare a eliberării poporului evreu, care se va petrece peste câteva veacuri.








