Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Purtarea de grijă a lui Dumnezeu pe timpul potopului

Biblia - verset cu verset: Purtarea de grijă a lui Dumnezeu pe timpul potopului

Un articol de: Lucian Apopei - 08 Noiembrie 2008

Facerea 6, 21:

„Iar tu ia cu tine din tot felul de mâncare, cu care vă hrăniţi; îngrijeşte-te ca să fie aceasta de mâncare pentru tine şi pentru acelea.“

Versetul de faţă scoate în evidenţă purtarea de grijă a lui Dumnezeu pe care o are faţă de oameni. Pentru salvarea şi supravieţuirea celor drepţi din neamul lui Noe, Dumnezeu Creatorul nu oferă doar informaţiile referitoare la ceea ce are să se întâmple, ci şi soluţia şi mijloacele de a depăşi grelele încercări care vor urma la potop. „Să nu socoteşti, îi spune Dumnezeu, că n-am grijă de tine! Iată îţi poruncesc să aduci în corabie tot ce trebuie pentru hrana ta şi pentru hrana animalelor, ca nici voi să nu suferiţi de foame şi de strâmtoare, şi nici animalele să nu piară, neavând hrană potrivită!“, explică Sfântul Ioan Gură de Aur grija purtată de Dumnezeu pentru Noe şi familia lui.

Multmilostivul Dumnezeu permite pe durata diluviului „tot felul de mâncare“ ca hrană pentru oameni şi animale, facilitând supravieţuirea acestora în condiţii bune, dată fiind situaţia grea prin care aveau să treacă. Dezlegarea pe care Dumnezeu o permite se află în opoziţie cu interdicţia dată primilor oameni, Adam şi Eva, în grădina raiului, de a nu mânca din pomul oprit, şi reprezintă un exemplu clasic de dezlegare pentru cei aflaţi în grele încercări care, de regulă, în cadrul Bisericii, primesc dezlegare în ceea ce priveşte alimentaţia de la duhohvnic.