„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Biblia - verset cu verset: Purtarea de grijă a lui Dumnezeu pe timpul potopului
Facerea 6, 21:
„Iar tu ia cu tine din tot felul de mâncare, cu care vă hrăniţi; îngrijeşte-te ca să fie aceasta de mâncare pentru tine şi pentru acelea.“ Versetul de faţă scoate în evidenţă purtarea de grijă a lui Dumnezeu pe care o are faţă de oameni. Pentru salvarea şi supravieţuirea celor drepţi din neamul lui Noe, Dumnezeu Creatorul nu oferă doar informaţiile referitoare la ceea ce are să se întâmple, ci şi soluţia şi mijloacele de a depăşi grelele încercări care vor urma la potop. „Să nu socoteşti, îi spune Dumnezeu, că n-am grijă de tine! Iată îţi poruncesc să aduci în corabie tot ce trebuie pentru hrana ta şi pentru hrana animalelor, ca nici voi să nu suferiţi de foame şi de strâmtoare, şi nici animalele să nu piară, neavând hrană potrivită!“, explică Sfântul Ioan Gură de Aur grija purtată de Dumnezeu pentru Noe şi familia lui. Multmilostivul Dumnezeu permite pe durata diluviului „tot felul de mâncare“ ca hrană pentru oameni şi animale, facilitând supravieţuirea acestora în condiţii bune, dată fiind situaţia grea prin care aveau să treacă. Dezlegarea pe care Dumnezeu o permite se află în opoziţie cu interdicţia dată primilor oameni, Adam şi Eva, în grădina raiului, de a nu mânca din pomul oprit, şi reprezintă un exemplu clasic de dezlegare pentru cei aflaţi în grele încercări care, de regulă, în cadrul Bisericii, primesc dezlegare în ceea ce priveşte alimentaţia de la duhohvnic.