„În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, a zis cineva către El: Te voi însoți oriunde Te vei duce. Și i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-Și plece
Biblia - verset cu verset: Răutatea agresivă a celor din Sodoma
Facerea 19, 6: „Şi a ieşit Lot la ei dinaintea uşii şi, închizând uşa după dânsul,“
Scriptura continuă descrierea evenimentelor care evidenţiază răutatea oamenilor din Sodoma. După ce am aflat că „sodomenii, locuitorii cetăţii Sodoma, tot poporul din toate marginile; de la tânăr până la bătrân, au înconjurat casa şi au chemat afară pe Lot şi au zis către el: «Unde sunt Oamenii, Care au intrat să mâie la tine? Scoate-I ca să-I cunoaştem (n.r. - să avem legături trupeşti cu Ei)!»“ (versetele 4 şi 5), acum, vedem că Lot iese întru întâmpinarea lor pentru a-i înfrunta. Răutatea lor era agresivă, de vreme ce nepotul patriarhului Avraam consideră că e nevoie să închidă uşa casei după ce iese afară. Cunoştea violenţa localnicilor şi de aceea, pentru a-I proteja pe Străinii aflaţi în casa sa, blochează accesul înăuntru, chiar dacă discuţia sa cu sodomeii avea loc, după cum vom vedea în fragmentele biblice următoare, chiar în pragul casei. „Vezi cum se teme şi tremură dreptul Lot pentru viaţa străinilor?“, se întreabă Sfântul Ioan Gură de Aur, care remarcă bunătatea, ospitalitatea şi iubirea de străini a dreptului Lot, subliniind că acesta nu doar a tras uşa după el, ci va vorbi mulţimii adunate în poarta casei lui, cerându-le să nu facă nici un rău Oaspeţilor săi: „Nu, fraţii mei, să nu faceţi nici un rău. (...) numai Oamenilor acelora să nu le faceţi nimic, de vreme ce au intrat Ei sub acoperişul casei mele!“ (versetele 7-8). Întreg tabloul descriptiv al deprinderilor păcătoase ale sodomeilor exprimă cea mai oribilă ilustrare imaginabilă a unor cetăţi corupte şi decadente, de numele cărora, mai apoi, posteritatea se va folosi pentru a reda limita inferioară din punct de vedere moral la care omul poate ajunge prin păcat.