„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Biblia - verset cu verset: Şelah, tatăl lui Eber, strămoşul cu nume de rugăciune
Facerea 11, 13: „Cainan a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Şelah. După naşterea lui Şelah, Cainan a mai trăit trei sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.“
Cainan, fiul lui Arfaxad şi nepotul lui Sem, a trăit în total patru sute şaizeci de ani. Fiind la a patra generaţie după potop, Cainan nu depăşeşte venerabila vârstă de cinci sute de ani şi, după cum ne prezintă acest capitol, nimeni nu va mai depăşi de acum încolo acest prag. Despre fiul său, Şelah, care se traduce prin rugăciune, nu se cunosc cu exactitate prea multe date, el rămânând în memorie drept tatăl lui Eber, cel care îşi va pune foarte mult amprenta asupra poporului evreu. Expresia „fii şi fiice“ pe care o regăsim în aceste versete cu caracter genealogic din acest capitol indică în mod direct faptul că, după potop, numărul oamenilor care populau pământul creştea conform poruncii „creşteţi şi vă înmulţiţi“ şi, indirect, că autorul biblic doreşte prin redarea doar a numelor strămoşilor poporului evreu - ceilalţi regăsindu-se în acest „fii şi fiice“ - să prezinte cu fidelitate genealogia neamului din care avea să se nască patriarhul Avraam. Ori, o „listă a neamurilor“ completă, în care am regăsit toţi urmaşii apropiaţi ai celor trei fii ai lui Noe, a fost prezentată în capitolul precedent.