Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Strămoşul poporului evreu cu nume de ziditor

Biblia - verset cu verset: Strămoşul poporului evreu cu nume de ziditor

Un articol de: Lucian Apopei - 29 Mai 2009

Facerea 11, 12: „Arfaxad a trăit o sută treizeci şi cinci de ani şi atunci i s-a născut Cainan. După naşterea lui Cainan, Arfaxad a mai trăit trei sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.“

Prezentarea genealogiei strămoşilor poporului semit, din care se va naşte patriarhul Avraam, continuă cu Arfaxad şi fiul acestuia, Cainan. Versetul de faţă totalizează patru sute şaizeci şi cinci de ani de viaţă pentru Arfaxad, cel care avea să dea numele regiunii situate la nord, nord-est de Ninive, unde urmaşii lui se vor stabili. Despre Cainan (â creator; ziditor; fierar), fiul lui Arfaxat, se găsesc mai multe menţiuni. El apare în unele inscripţii arabe, atât ca nume de persoană, cât şi de zeu. În Sfânta Scriptură, numele Cainan mai este menţionat în cartea Facerii, la capitolul 5, versetele 9-14, ca fiu al lui Enos. În acest capitol - cât şi în precedentul - este tatăl lui Şelah, care se traduce prin rugăciune. Acesta va avea un viu, Eber (Ever, după alte traduceri), strămoşul care va da şi numele evreilor.