Biblia-verset cu verset: Timpul curăţirii

Facerea 7, 12: „Şi a plouat pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.“

În Sfânta Scriptură, numărul 40 face referire la păcat şi la pedeapsă, la căinţă şi la darurile lui Dumnezeu. Observăm în versetul de mai sus cum la potop apa s-a revărsat pe pământ timp de 40 de zile şi 40 de nopţi, expresie a penitenţei prin intermediul căreia păcatul trebuia nimicit. „Lumea avea nevoie, deci, de o completă curăţie; trebuia să-i fie curăţită toată murdăria, să fie stârpită toată frământătura răutăţii de mai înainte, ca să nu mai rămână nici urmă de răutate. Lumea trebuia primenită Şi după cum un mare meşter preface, schimbă şi aduce la vechea frumuseţe un vas învechit de vreme şi mâncat de rugină, ca să spun aşa, aruncându-l în foc şi dând jos de pe el toată rugina, tot aşa şi Stăpânul nostru a curăţit toată lumea prin potopul de atunci; şi după ce a scăpat pe oameni de răutate, de întinăciune şi de multă stricăciune, Stăpânul a făcut lumea mai strălucitoare, ne-a arătat chipul ei luminos de la început şi n-a îngăduit să rămână nici urmă din urâţenia de mai înainte“, a spus Sfântul Ioan Gură de Aur.

În cuprinsul Bibliei, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, întâlnim numeroase menţiuni a numărului patruzeci. Solii israeliţilor stau în ţara făgăduinţei 40 de zile, iar israeliţii pribegesc în pustie 40 de ani. Tot în Vechiul Testament, ninivitenii fac penitenţă timp de 40 de zile. Postul ţinut atât de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cât şi de Moise sau Ilie este de 40 de zile, înainte de începerea misiunii. În legătură cu postul de 40 de zile, acest număr devine simbol al vieţii omeneşti. Postul este ca o jertfă a vieţii pământeşti, ca o zeciuială din cele 365 de zile ale anului, iar viaţa omului numai prin pocăinţă şi post se conduce spre viaţa veşnică. Postul Crăciunului, în care ne aflăm în această perioadă, ţine tot 40 de zile, timp în care creştinii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului.