„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Biblia - verset cu verset: „Uită-mi-te şi cu acest prilej la virtutea dreptului Avraam!“
Facerea 15, 3: „Apoi Avram a adăugat: «De vreme ce nu mi-ai dat fii, iată sluga mea va fi moştenitor după mine!»“
Acest verset este lămuritor pentru precedentul. Aflăm, astfel, că motivul pentru care unul dintre slujitorii lui Avraam, Eliezer din Damasc, avea să-l moştenească era faptul că patriarhul nu avea încă nici un fiu sau fiică, iar tradiţia acelor vremuri indica o împuternicire asupra moştenirii de către stăpânii bogaţi, care nu aveau urmaşi, a unuia dintre slujitorii de încredere. „Mare durere sufletească înfăţişează Avraam prin aceste cuvinte! Aproape că îi spune lui Dumnezeu: «Nu mi-ai dat nici ce-ai dat slujnicei mele! Eu voi muri fără copii, iar slujnica mea va moşteni tot ce mi-ai dăruit; şi doar mi-ai făgăduit de două ori, că am să primesc de la Tine copil; că mi-ai spus: „Seminţiei tale voi da pământul acesta!“». Uită-mi-te şi cu acest prilej la virtutea dreptului Avraam! Chiar dacă Avraam frământa aceste gânduri în cugetul său, totuşi niciodată nu s-a supărat, niciodată n-a rostit un cuvânt greu; ci acum, îndemnat de cuvintele ce i le-a spus Dumnezeu, capătă îndrăznire înaintea Stăpânului, îşi dezvăluie turburarea gândurilor lui, îşi arată rana sufletului lui. De aceea a primit iute şi leacul“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur. E memorabil dialogul purtat de Avraam cu Dumnezeu referitor la venirea pe lume a unui moştenitor, care se va întinde pe parcursul a mai multe capitole, dezvăluindu-ne familiaritatea cu care este tratat patriarhul, ca unul dintre „casnicii lui Dumnezeu“.