„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Biblia - verset cu verset: Ultimele triburi învinse de forţele barbare conduse de Kedarlaomer
Facerea 14, 7: „Apoi, întorcându-se de acolo, au venit la Ain-Mişpat sau Cadeş şi au bătut toată ţara Amaleciţilor şi pe toţi Amoreii, care locuiau în Haţaţon-Tamar.“
Iată că puterea războinicilor era de neoprit. După ce i-au bătut pe Refaimi la Aşterot-Carnaim, pe Zuzimi la Ham, şi pe Emimi la Şave-Chiriataim, pe Horei la muntele lor Seir, trupele conduse de Kedarlaomer înving pe Amaleciţi şi pe toţi Amoreii, care locuiau în Haţaţon-Tamar. Ţinutul Ain-Mişpat (â izvorul judecăţii) îşi trage numele de la un izvor, reprezentând simbolic şi un loc de judecată, a cărei localizare arheologia biblică nu a reuşit să o stabilească cu exactitate. Despre ţinutul Cadeş se ştie că va juca un rol foarte important în istoria formării poporului israelit (Numeri 32, 8). Amaleciţii, care erau constituiţi în triburi ale deşertului care peregrinau prin ţinuturile sudice ale Palestinei, au fost obiectivul următor al forţelor victorioase, cum au fost şi Amoreii sau Amoriţii, locuitori ai zonei de vest a Mării Moarte. Trebuie precizat că Amaleciţii reprezentau o populaţie semitică, înrudită cu israeliţii şi edomiţii. Haţaţon-Tamar era un oraş la graniţa de sud a Canaanului, la sud-estul Mării Moarte, şi îl regăsim în Scriptura Vechiului Testament şi la II Cronici 20, 2, fiind identificat cu Enghedi.