„Atunci când S-a născut Iisus în Betleemul Iudeei, în zilele regelui Irod, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este împăratul Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Ră
Biblia - verset cu verset: Urmaşii lui Sem, regăsiţi în scrierile asiriene
Facerea 10, 28:
„Obal, Abimael şi Şeba;“ Sfânta Scriptură continuă enumerarea fiilor lui Ioctan, urmaşul lui Eber, pe linia genealogică a fiului lui Noe, Sem. Cei trei amintiţi în versetul de mai sus, Obal, Abimael şi Şeba, au dat naştere unor triburi arabe. Cu excepţia lui Obal (â fluviu; rece), al cărui nume este omis în Septuaginta, despre ceilalţi doi vom întâlni dese menţiuni atât în Sfânta Scriptură, în următoarele capitole, cât şi în alte scrieri cu caracter istoric. Numele lui Abimael conţine o traducere deosebită, însemnând un tată este Dumnezeu. Şeba (â jurământ; şapte; fiul furtunii) a dat naştere unui stat, iniţial teocratic, din sudul Arabiei, cu mare influenţă între secolele al IX-lea şi al VI-lea î.Hr. În Analele asiriene apare frecvent expresia Reginele din Saba, probabil preotese. Cea mai cunoscută este Regina din Saba (III Regi 10, 1-10), numită în tradiţia arabă Bilqis, iar după tradiţia etiopiană, Makeda, care îi naşte lui Solomon pe Menilek, întemeietorul dinastiei solomonice, care a fost până astăzi unica legitimă în Etiopia.