Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Biblia - verset cu verset: Viaţa-„unirea şi legătura minţii cu sufletul şi cu trupul“

Biblia - verset cu verset: Viaţa-„unirea şi legătura minţii cu sufletul şi cu trupul“

Un articol de: Lucian Apopei - 17 Sep, 2008

Facerea 5, 16:

„După naşterea lui Iared, Maleleil a mai trăit şapte sute treizeci de ani şi i s-au născut fii şi fiice.“

Continuă prezentarea „catalogului“ strămoşilor omenirii, scrisă de autoul biblic Moise, în acest al cincilea capitol al cărţii Facerea. Sfinţii Părinţi consideră aceste rânduri în care este prezentată genealogia de la Adam la Noe extrem de importante, Sfântul Ioan Gură de Aur numindu-le „mare şi nespusă comoară“: „Ştiu că mulţi, uitându-se la catalogul numelor şi dând puţină luare-aminte cuvintelor citite, socotesc că spusele acestea nu au în ele nimic deosebit, ci sunt doar simple nume. Dar eu vă rog pe toţi să nu treceţi cu uşurinţă pe lângă cele scrise în dumnezeieştile Scripturi. Nu-i nici un cuvânt scris în Scriptură care să nu cuprindă în el multă bogăţie de idei; şi pentru că fericiţii profeţi au scris inspiraţi de Duhul Sfânt, de aceea cele scrise au mare comoară ascunsă în ele. Să nu te miri dar, dacă-şi făgăduiesc să-ţi arăt acum ascunsă în catalogul numelor mare bogăţie de idei. Nu este silabă, nu este chiar virgulă din Scriptură, în care să nu se afle comoară pusă în adâncul ei. De aceea, se cuvine ca, povăţuiţi de harul cel de sus şi luminaţi de Duhul Sfânt, cu astfel de gânduri trebuie să citim dumnezeieştile cuvinte.“

Vedem din acest verset că durata de viaţă se menţine încă la vârste foarte mari, în jurul a 900 de ani. Totuşi, viaţa umană, ca o consecinţă a căderii în păcat a protopărinţilor Adam şi Eva, are un sfârşit în această lume văzută, mai devreme sau mai târziu. Sfântul Antonie cel Mare, spunând că Dumnezeu a dăruit celor din ceruri nemurirea, celor de pe pământ - prefacerea, trecerea de la viaţă la moarte, dă o definiţie pe cât de punctuală, pe atât de completă a vieţii, ca fiind „unirea şi legătura minţii cu sufletul şi cu trupul“. Conform aceluiaşi Sfânt Părinte, moartea reprezintă „stingerea conştiinţei lor, fără pierderea celor împreunate, căci pentru Dumnezeu toate se păstrează şi după desfacere“.