Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Cântările Ortodoxiei: „Hristos se naşte, slăviţi-L!“

Cântările Ortodoxiei: „Hristos se naşte, slăviţi-L!“

Un articol de: Bogdan Neaga - 23 Dec, 2011

Dis de dimineaţă, în ziua sărbătorii Naşterii Domnului, prăznuirea începe cu Utrenia; în cadrul acesteia credincioşii aflaţi în biserică vor auzi îndemnurile "Toată suflarea să laude pre Domnul… lăudaţi pre Domnul din ceruri…" pentru că "Astăzi toate se umplu de bucurie, Hristos născându-Se din Fecioară"; urmează mai apoi, la vremea ei, Catavasia Naşterii Domnului, denumirea acestui fel de cântare provenind din limba greacă şi însemnând coborârea sau venirea cântăreţilor în mijlocul bisericii, între credincioşi, tradiţie care se mai păstrează astăzi numai în unele mănăstiri; în conţinutul catavasiei, bucuria sărbătorii îşi face foarte simţită prezenţa: "Hristos se naşte, slăviţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul şi cu veselie lăudaţi-L popoare, că S-a preslăvit!"; tot în acest context vom afla şi condacul, adică un scurt rezumat: "Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fire naşte şi pământul peştera Celui neapropiat aduce; îngerii cu păstorii măresc, iar magii cu steaua călătoresc; că pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci"; ca o încununare a acestor cântări vom afla irmosul, care se traduce "versul cel dintâi": "Taină străină văd şi preamărită, cer fiind peştera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea sălăşluirea întru care S-a culcat Cel neîncăput, pe Care lăudându-L, Îl slăvim".

În cadrul Sfintei Liturghii din ziua marelui praznic al Naşterii Domnului, spre deosebire de sărbătorile sau duminicile de peste an, slujitorii, precum şi corul împreună cu toţi credincioşii din biserică vor cânta: "Mântuieşte-ne pre noi, Fiul lui Dumnezeu Cel ce Te-ai născut din Fecioară; pe noi cei ce-Ţi cântăm: Aliluia".

A doua zi de prăznuire este închinată celei prin care s-a mijlocit minunea Întrupării şi a Naşterii, şi anume Fecioarei Maria, de aceea vom afla scris în calendar Soborul Maicii Domnului, adică adunare la rugăciune pentru a o sărbători cum se cuvine cu alte frumoase cântări bisericeşti cuprinse în rânduiala cultului.

Toate aceste imne, pline de învăţături teologice, înfrumuseţează şi îmbogăţesc spiritual cultul, dar şi pe credincioşii care le ascultă, atât prin profunzimea conţinutului, cât şi prin melodicitatea lor aparte şi mai ales plină de bucurie, reflectată în ritm şi armonie.