„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Cine Mă iubeşte păzeşte cuvintele Mele
Nu crezi tu că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl - Care rămâne întru Mine - face lucrările Lui. Credeţi Mie că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine, iar de nu, credeţi-Mă pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat zic vouă: cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face. De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi. Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii. În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi. Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui. Ioan 14, 10-21
Domnul Iisus Hristos aşa ne încredinţează: „Cine Mă iubeşte păzeşte cuvintele Mele”. Să ne întrebăm: Oare iubim cu adevărat pe Mântuitorul? Dacă ne cercetăm viaţa şi conştiinţele, cu siguranţă vom afla răspunsul cuvenit la această întrebare. Pe Domnul Hristos Îl putem cunoaşte dacă-I citim învăţăturile, dacă-I urmăm poruncile, dacă-I dedicăm fiecare zi a vieţii noastre, dacă îndreptăm spre El smerite rugăciuni. Citirea Scripturii, faptele bune, postul, Spovedania, Împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, toate acestea sunt paşi spre cunoaşterea şi unirea cu Domnul Hristos.
Când eram mici ne străduiam să nu ieşim din cuvântul părinţilor noştri. Acum la maturitate ar trebui să nu uităm de cuvintele Fiului lui Dumnezeu. Când iubeşti pe Dumnezeu, fiecare clipă a vieţii este un mic pas spre rai. Sfântul Vasile cel Mare aşa ne învaţă: „Dacă iei aminte la tine însuţi, nu mai ai nevoie să descoperi pe Creator în celelalte creaturi; vei contempla în tine însuţi, ca într-un microcosmos”.