Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Dicţionar liturgic

Dicţionar liturgic

Un articol de: Ioan Valentin Istrati - 30 Iulie 2009

Litierul este un obiect liturgic, este un fel de tavă rotundă, din metal, având patru cupe sau adâncituri, în care se pun pâinile (artosele), grâul, vinul şi untdelemnul, la slujba Litiei. Odată cu perioada bizantină, litierele au devenit mai complexe, unele dintre ele având forma unei biserici. Acestea erau confecţionate din aur sau argint, iar cele patru materii de jertfă care vor fi binecuvântate simbolizează creaţia lui Dumnezeu dăruită oamenilor spre hrană (pâinile şi grâul), spre bucurie (vinul) şi spre mângâiere şi vindecare (untdelemnul).

Unii Sfinţi Părinţi arată legătura teologică dintre aceste patru materii şi dăruirea de Sine a lui Hristos ca Pâinea cea veşnică, Grâul care înviază din sânurile pământului, Vinul cel de bucurie al Jertfei şi Untdelemnul iubirii Părintelui ceresc (Hristos înseamnă în lb. greacă „Cel uns“). De asemenea, peste rănile celui căzut între tâlhari Samarineanul milostiv Hristos toarnă untdelemn şi vin. Unele dintre cele mai frumoase litiere se păstrează astăzi în Sfântul Munte Athos, unele dintre ele dăruite de domnii români mănăstirilor aghiorite.