Funcţiile sunt trecătoare!

Puneţi în urechile voastre cuvintele acestea: Căci Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor. Iar ei nu înţelegeau cuvântul acesta, căci era ascuns pentru ei ca să nu-l priceapă şi se temeau să-L întrebe despre acest cuvânt. Şi a intrat gând în inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare? Iar Iisus, cunoscând cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus lângă Sine, Şi le-a zis: Oricine va primi pruncul acesta, în numele Meu, pe Mine Mă primeşte; iar oricine Mă va primi pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Căci cel ce este mai mic între voi toţi, acesta este mare. Iar Ioan, răspunzând, a zis: Învăţătorule, am văzut pe unul care, în numele Tău, scoate demoni şi l-am oprit, pentru că nu-Ţi urmează împreună cu noi. Iar Iisus a zis către el: Nu-l opriţi; căci cine nu este împotriva voastră este pentru voi. Luca 9, 44-50

 Preocuparea pentru întâietate au avut-o şi ucenicii Domnului. Ei au venit în faţa Lui şi au întrebat cine este cel mai mare între ei. Premisa de la care au plecat ucenicii era una neconstruc­tivă: căutau o ierarhizare prin excludere şi nu prin comuniune. Probabil se gândeau că în funcţie de importanţa fiecăruia au parte şi de beneficii materiale. Însă Domnul Hristos le-a spus: „Cine este mai mic între voi, acela este mai mare!” Mai mult, le-a dat ca exemplu un copil, adică cine voia să fie mai mare trebuia să fie nevinovat, sincer şi curat; aşa ca şi sufletul unui copil. Să fim cu luare aminte: funcţiile sunt trecătoare! Omenia, bunul-simţ, onestitatea şi faptele bune sunt cele care ne fac cu adevărat mari şi ne rezervă un loc de cinste în memoria celor apropiaţi. Sfântul Ioan Gură de Aur aşa ne învaţă: „Dacă vrei să te foloseşti de întâietate, cedeaz-o mereu altora!”