Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Înţelepciune biblică: Botezul sângelui

Înţelepciune biblică: Botezul sângelui

Un articol de: Nicolae Drăgușin - 25 Oct, 2011

"Că cine va voi să-şi scape viaţa o va pierde; iar cine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va afla." (Matei 16, 25)

În Sfânta Scriptură nici un cuvânt nu este rostit la întâmplare. Dar când anumite propoziţii sunt repetate uneori chiar identic, înseamnă că trebuie să fie ceva esenţial pentru om. Acest verset apare de şase ori consemnat la cei patru evanghelişti şi în variante asemănătoare în tot Noul Testament.

Învăţătura Bisericii foloseşte acest verset drept temei al Botezului sângelui. Alături de Botezul obişnuit cu apă, mucenicia pentru Hristos reprezintă în sine un botez aşa încât cei care şi-au dat viaţa mărturisindu-L pe Hristos ca om şi Dumnezeu adevărat au devenit creştini. Sfântul Grigorie Teologul spune: "Cunosc şi al patrulea botez, cel prin mucenicie şi sânge, cu care s-a botezat şi Hristos". Dincolo de acest fapt important, versetul este uşor contrariant: cum poţi regăsi viaţa dacă o pierzi? De fapt, întrebarea trebuie reformulată: pentru cine alegi să-ţi păstrezi viaţa? Printr-o astfel de întrebare, omului îi este reamintit că permanent trebuie să aleagă. În fiecare zi, omul se vede în situaţia de a alege între zeci sau sute de posibilităţi. În faţa lui Hristos însă, omul nu are în faţă decât două posibilităţi pentru El sau în afara Lui (un afară care înseamnă, de fapt, împotriva). Două observaţii se impun aici: un creştin devine adevărat doar când alege pentru Hristos; libertatea adevărată nu are decât două alternative prin care poate câştiga totul (dacă renunţă la minim) sau pierde totul (dacă renunţă la ceva maxim). Mucenicii au renunţat la această viaţă pentru a o câştiga pe cea în Hristos.