"Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă." (Efes. 4, 29)
Îndemnul Sfântului Apostol Pavel către Efeseni reprezintă doar o parte a drumului ce trebuie parcurs pentru mântuire. Tot ce rostim, fie un cuvânt înţelept sau dăunător, el poate să aibă sau nu vreun efect asupra unei persoane, în funcţie de interesul şi atenţia fiecăruia. Important este că el rămâne "scris" şi niciodată nu-i vom şti urmările. "Din gura voastră": gura noastră am putea spune că este cea care în mare măsură ne ţine deschise sau închise Porţile Raiului. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Trebuie să rostim cuvinte potrivite şi să le cântărim cu o grijă foarte mare şi cu o deosebită de mare atenţie. Suntem atât de grijulii în a cântări aurul care e o materie pieritoare, dar de câtă grijă e nevoie ca să ne măsurăm vorbele astfel încât ele să nu fie nici de prisos şi nici să lipsească? Gândiţi-vă că limba este organul cu care-I vorbim lui Dumnezeu şi cu care-I aducem laude".
Uneori este bine să taci, deoarece cel ce tace este mult mai înţelept decât cel ce spune tot ce gândeşte. Tot Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Nu e de ajuns să taci şi să nu vorbeşti decât la momentul potrivit, ci trebuie să vorbeşti sub inspiraţia harului" (Inspiraţia Harului reprezintă grija lui Dumnezeu pentru oameni atunci când aceştia doresc să-şi exprime punctul de vedere, ferindu-i de greşeli). Cu aceeaşi grijă Sfântul Apostol Pavel îi povăţuieşte şi pe Coloseni spunându-le: "Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia." (Col. 4, 6).
Pentru a ne feri de cuvinte deşarte, întotdeauna să-i cerem Bunului Dumnezeu să ne fie călăuză la tot ce dorim să spunem.
